Vara a venit, iar soarele şi căldura devin pe zi ce trece şi mai insuportabile. Odată cu 1 iunie multe dintre ştrandurile şi piscinele doljene şi-au deschis porţile pentru cei care vor a se răcori şi a face plajă. Conform datelor de la Direcţia de Sănătate Publică(DSP) Dolj, în judeţ figurează 15 piscine şi ştranduri care funcţionează în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform Ord. M.S. 1030/2009. Dintre acestea 11 sunt piscine şi 4 patru ştranduri (ca obiective declarate şi cunoscute de DSP Dolj).
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj a autorizat din punct de vedere igienico-sanitar nouă baze estivale de agrement în Craiova, una în Gherceşti, una în Pieleşti, două în Beharca, una în Işalniţa şi una în Calafat. Reprezentanţii DSP spun că cele 15 piscine şi ştranduri au fost autorizate în anii anteriori, iar pe parcursul întregului sezon de vară vor mai face controale tematice pentru a stabilii neregularităţile ce apar în timp.
"Autorizaţiile nu se dau în fiecare an, s-au dat anul trecut şi numai în cazul în care se schimbă ceva se modifică autorizaţia. O să înceapă un control tematic şi cu ştraduri, şi cu apele celelalte, noi mergem luăm probe de apă după o machetă trimisă de minister, tot sezonul de vară", a spus Ştefan Popescu, purtător de cuvânt DSP Dolj.
Controalele igienico-sanitare care se efectuează în perioada sezonului estival vizează verificarea calităţii apei de îmbăiere prin prelevarea de probe de apă, verificarea autocontrolului calităţii apei de îmbăiere prin monitorizarea zilnică a acesteia şi consemnarea valorilor obţinute într-un registru special (clorul rezidual liber şi pH-ul), păstrarea unui profil igienico-sanitar corespunzător prin curăţarea permanentă a plajelor/perimetrelor din jurul bazinelor, curăţenia şi dezinfecţia anexelor aferente (vestiare, grupuri sanitare), menţinerea în bună stare de funcţionare a duşurilor, instalaţiilor sanitare etc., starea de sănătate şi instruirea în ceea ce priveşte noţiunile fundamentale de igienă a personalului angajat.
Pentru o bună funcţionare piscinele sau ştrandurile trebuie să respecte o serie de reguli şi condiţii. Consumatorii care vor să folosească piscine, ştranduri, bazine de înot sau alte zone de îmbăiere publică trebuie să acorde atenţie maximă următoarelor informaţii cu privire la: afişarea vizibilă a tarifelor serviciilor de care doresc să beneficieze şi emiterea chitanţelor pentru contravaloarea acestora, existenţa şi afişarea la loc vizibil a Regulamentului conţinând măsurile de igienă ce trebuie respectate de cei care folosesc bazinele de înot/ştrand/piscină, existenţa unui registru de evidenţă a calităţii apei pentru îmbăiere privind calitatea apei, a clorului rezidual liber şi respectarea ritmului de primenire a apei, marcarea zonelor de îmbăiere naturale care trebuie să fie cu geamanduri, existenţa avertizărilor de adâncime, vizibile clar, poziţionate în punctele de maximă adâncime şi bine delimitate faţă de trambuline, patforme şi alte facilităţi similare, existenţa anexelor la bazinele de înot şi piscine (vestiare, duşuri şi grupuri sanitare separate pentru femei şi bărbaţi), interzicerea accesului în piscine a persoanelor cu plăgi deschise, dermite, dermatoze sau boli transmisibile.
Riscurile scăldatului în locuri neamenajate
Temperaturile ridicate determină mulţi cetăţeni să meargă la scăldat în râuri, lacuri, iazuri, canale de irigaţie. Specialiştii avertizează amatorii de bălăceală cu privire la riscurile la care se expun atunci când fac baie în locuri neamenajate sau cunoscute cu probleme legate de igienă, de unde pot contacta diferite boli de piele contagioase.
Riscurile pentru sănătate la care se expun persoanele care se scaldă în râuri, lacuri, iazuri, canale de irigaţie, în locurile care nu sunt special amenajate pot duce la deces prin înec, deoarece nu este cunoscută exact adâncimea locului în care se scaldă iar în apele curgătoare se pot forma vârtejuri. Deasemenea pot apărea îmbolnăviri prin leptospiroză (boală infecţioasă manifestată prin febră, dureri de cap, dureri musculare, afectarea ficatului şi icter, afectarea rinichilor, meningită (inflamaţia foiţelor de înveliş ale creierului şi/sau măduvei spinării,manifestată prin febră, durere de cap severă şi persistentă, gât înţepenit si dureros la mişcare, convulsii si tulburări ale stării de conştientă), boli de piele – micoze, eczeme, boli digestive – boală diareică, hepatită de tip A, holera ,febra tifoidă ,dizenteria, afecţiuni ale ochilor şi urechilor- blefarite, conjunctivite, otite, sinuzite, înţepături de căpuşe – Boala Lyme( un risc major pe maluri cu boscheţi, vegetaţie sălbatică etc).
