Grupul de Acţiune Civică împreună cu asociaţia Pro Democraţia şi alţi specialişti au adus, ieri, în atenţia craiovenilor efectele care pot apărea în cazul unei catastrofe la Kozlodui, după ce va fi construit un nou reactor nuclear în acea zonă. La eveniment au fost prezenţi specialişti din domeniul radioactivităţii, construcţiilor, medicinii, farmaciei şi alimentaţiei, dar şi reprezentanţi ai tinerei generaţii.
"Dezbaterile pe această temă au fost un eşec total şi au fost organizate numai la Bechet. Localităţi care ar putea fi afectate sunt mult mai multe: 18 localităţi plus Craiova. În primul rând ar trebui să vă spun cine suntem noi. Grupul de Acţiune Civică s-a născut din dorinţa de a oferi o informare corectă, transparentă, în conformitate cu prevederile convenţiei de la Arhus, convenţie pe care România a ratificat-o. Conform acestei convenţii, noi, populaţia, avem dreptul nu numai de a fi informaţi în ceea ce priveşte obiectivele care ne pot pune în pericol viaţa, dar pe baza acestei informaţii trebuie să fim nu numai informaţi, ci putem participa la luarea de decizii în ceea ce priveşte aceste obiective nucleare. Grupul nostru este format nu din persoane care nu au altceva de făcut, suntem membri ai comunităţii academice din Craiova, suntem specialişti din domenii precum medicină, farmacie, ingineri, reprezentanţi ai tinerei generaţii, studenţi. Acesta este grupul nostru", a declarat Luminiţa Simoiu – lector, Dr. ing. Facultatea de Matematică şi Ştiinţe ale Naturii din cadrul Universităţii din Craiova.
Valentina Chibuc, studentă a Departamentului de Chimie, spune că neimplicarea şi pasivitatea generației de astăzi poate avea efecte negative asupra celei de mâine.
"Sunt o reprezentantă a tinerei generaţii care vrea să atragă atenţia şi să se facă auzită în societate. Vrem ca părinţii noştri să îşi rezolve de pe acum problemele şi efectele neimplicării şi pasivităţii lor să nu aibă efecte şi asupra noastră. Ştim foarte bine că uraniul este un element radioactiv şi are un punct de înjumătăţire de aproximativ două milioane de ani. În cazul unor accidente nucleare acestea au efecte grave asupra vieţii noastre şi noi nu ne dorim acest lucru. De asemenea, radiaţiile nucleare modifică proprietăţile vitale, la nivel de celulă, şi are implicaţii foarte grave asupra viitorului nostru. Vrem ca din această dezbatere să se tragă nişte concluzii clare şi vrem ca noi toţi să fim implicaţi activ în toate deciziile societăţii", a afirmat Valentina Chibuc.
"Să ştiţi că a fost iniţiativa studenţilor mei. Aceştia au pus o întrebare foarte deranjantă: ce facem noi pentru ei?" a adăugat Luminiţa Simoiu
Luminiţa Simoiu a vorbit şi despre proiectul bulgarilor, care a început în 2011. Totodată, profesoara a făcut referire şi la catastrofa de la Cernobîl şi a afirmat că acel incident dă dreptul populaţiei la informare:
"Acest proiect a început în 2011, când s-au anunţat dezbateri publice. Acest depozit este un obiectiv de subteran în care se doreşte să se depoziteze deşeurile. Este un depozit de suprafaţă la circa 30 metri, situat în perimetrul localităţii Kozlodui. În proiect se face referire la un depozit de mare siguranţă din Spania, dar nu se precizează în proiect că acest obiectiv este situat într-o zonă deosebit de muntoasă, nu o zonă situată în apropierea unui bazin de apă. Referitor la ceea ce s-a întâmplat la Cernobîl, ne dă dreptul nouă, populaţiei, de a fi îngrijoraţi. Ţin să vă precizez că suntem în posesia informaţiei că la nivelul UE s-a decis să se aloce fonduri pentru a se realiza o nouă acoperire a sarcofagului care adăposteşte reactorul de la Cernobîl."
Marcel Selişte, reprezentant Pro Democraţia, a readus în atenție faptul că autoritățile publice ale României și bulgariei nu s-au procupat de a informa populația cu privire la acest depozit de deșeuri:
"Din documentele publice reiese faptul că nici ministerul bulgar şi nici autorităţile publice române nu au fost suficient de preocupate în a informa publicul din România vis-a-vis de această nouă relansare a dezbaterii cu privire la construirea acestui depozit de deşeuri."
Dan Filicioiu a vorbit din punct de vedere ingineresc despre durabilitatea construcţiei de la Kozlodui. Potrivit proiectului bulgarilor, acest depozit este prevăzut să dureze aproximativ 300 de ani, ceea ce profesorul Dan Filicioiu consideră că este o utopie. Acesta a spus că betonul este folosit maxim de 100 de ani şi că nu a fost suficient timp pentru a fi făcute studii de durabilitate pentru acest material.
"Structurile de rezistenţă nu pot fi garantate mai mult de 100 de ani. După 50 de ani betonul se autodistruge. Nimeni nu poate garanta o structură mai mult de 100 de ani", a spus profesorul Dan Filicioiu
Totodată, profesorul a vorbit şi despre baza acestui depozit care ar urma să fie situată în apropierea Dunării pe un teren format din aluviuni, ceea ce reprezintă un teren nesigur. În încheiere, Dan Filicioiu a concluzionat, spunând că proiectul este unul care nu poate să reziste 300 de ani, aşa cum doresc bulgarii.
"Cine iubeşte natura, trebuie să şi ocrotească" şi "bulgarii şi românii la capitolul gândire sunt repetenţi" au fost afirmaţiile profesorului în finalul discursului său.
La eveniment au fost invitaţi şi specialişti din domeniul medicinii, farmaciei, dar şi experţi în alimentaţie care au vorbit despre riscurile la care va fi supusă populaţia în cazul în care s-ar produce o catastrofă la Kozlodui. Polixenia Stancu, medic pediatru, a fost unul dintre specialiştii care a vorbit despre boli oncologice şi malformaţii congenitale care îşi au originea în factorii de mediu.
Evenimentul s-a încheiat cu întrebări venite din partea publicului la care specialiştii au încercat să răspundă, iar concluziile generale, vor fi trimise, potrivit Liminiţei Simoiu, Ministerului Mediului din România şi din Bulgaria.
