Craiovenii ar putea fi chemați la Referendum pe 15 noiembrie a.c., dacă aleşii locali vor aproba organizarea acestuia. Este vorba de Referendumul privind construirea noilor reactoare nucleare de la Kozlodui. Grupul de Acțiune Civică a reuşit să strângă semnăturile necesare pentru demararea procedurilor în vederea organizării acestui referendum.
În cazul în care referendumul local va fi organizat, craiovenii trebuie să se pronunțe cu DA sau NU la întrebarea: „Sunteţi de acord cu realizarea noilor obiective de la Kozlodui, Bulgaria, în urma cărora cărora municipiul Craiova intră în zona de risc nuclear?”
Potrivit unei Hotărâri privind “aprobarea organizării Referendumului local în vederea consultării cetăţenilor din municipiului Craiova privind realizarea noilor obiective nucleare de la Kozlodui, Bulgaria, ce va fi supusă, joi, votului consilierilor locali municipali”, craiovenii ar urma să fie chemați la vot pe 15 noiembrie.
“Legea nr.3/2000, lege specială, privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, statuează, în art.2 alin.2 că poate fi organizat referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţi administrative-teritoriale, doar în condiţiile prevăzute în aceasta, care sunt de strictă interpretare. Astfel, referendumul local reglementat în capitolul III, art.13 şi art.14, prevede că acesta poate fi organizat de unităţile administrative-teritoriale, asta însemnând că atât comunele, oraşele, municipiul, dar şi judeţul, pot organiza un referendum. În conformitate cu dispoziţiile art.14, iniţiativa pentru organizarea referendumului local o poate avea Primarul, Preşedintele Consiliului Judeţean sau o treime (1/3) din numărul consilierilor locali, respectiv judeţeni. La nivelul municipiului Craiova, Grupul de Acţiune Civică a organizat o campanie de strângere de semnături prin care 15.428 cetăţeni şi-au manifestat dorinţa de sprijinire a iniţiativei proiectului de hotărâre având ca obiect referendumul local. Acţiunea astfel realizată constituie oportunitatea iniţierii prezentului proiect de hotărâre având ca obiect organizarea în municipiul Craiova a unui referendum local. În conformitate cu art.61 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului local se suportă din bugetul local al unităţii administrative-teritoriale în care este organizat referendumul. Astfel se impune ca din bugetul local să fie asigurată contravaloarea cheltuielilor pentru organizarea referendumului. În raport de cele menţionate, propunem adoptarea unui proiect de hotărâre care să aibă ca obiect: – organizarea referendumului local în vederea consultării cetăţenilor din municipiul Craiova cu privire la realizarea noilor obiective nucleare de la Kozlodui, Bulgaria; – cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU la întrebarea: „ Sunteţi de acord cu realizarea noilor obiective nucleare de la Kozlodui(Bulgaria) datorită cărora municipiul Craiova intră în zona de risc nuclear” – stabilirea zilei de duminică, 15 noiembrie 2015, ca dată de desfăşurare a referendumului local referitor la consultarea cetăţenilor din municipiului Craiova cu privire la realizarea noilor obiective nucleare de la Kozlodui, Bulgaria; – sumele necesare desfăşurării referendumului local vor fi alocate din bugetul de venituri şi cheltuieli al municipiului Craiova”, se arată în raportul ce însoțeşte Hotărârea.
Apa şi aerul ar putea fi infestate
De altfel, într-un alt document publicat pe site-ul municipalității, mai exact Hotărârea privind aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru municipiul Craiova, ce se află, de asemenea pe ordinea de zi a şedinței CLM de joi, se arată că Municipiul Craiova, cât şi sudul judeţului Dolj poate fi afectat de un accident nuclear major la C.N.E. Kozlodui Bulgaria.
“CNE KOZLODUI este amplasată pe teritoriul BULGARIEI, pe malul drept al fluviului DUNĂREA la aproximativ 3 km sud-vest de confluenţa râului JIU cu fluviul DUNĂREA (graniţa românească) şi la aproximativ 13 km vest-sud-vest de localitatea BECHET judeţul Dolj. CNE KOZLODUI operează cu un număr de 6 reactoare având o putere totală de 3.538 MW. Toate unităţile operează reactoare de tip PWR (Pressurized Water Reactor) astfel: • patru reactoare tip VVER-440 model V230, neanvelopate, cu o putere de 440 MW(e) fiecare: unităţile 1÷4; • două reactoare tip VVER-1000, anvelopate, cu o putere de 1.000 MW(e) fiecare: unităţile 5 şi 6; În cazul unui accident nuclear, în mediu se pot elibera şi dispersa produşi de fisiune sub formă gazoasă, lichidă sau solidă. Produşii radioactivi gazoşi şi sub formă de aerosoli se pot răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie. Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la radiaţii -γ- emise de radionuclizii prezenţi în nor sau depuşi pe sol, cât şi din punct de vedere al expunerii interne prin inhalare şi consumul apei şi alimentelor contaminate, prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronţiului, cesiului precum şi ai gazelor nobile. Produşii radioactivi lichizi şi solizi, cu activităţi specifice mari şi arie de răspândire mică, pot ajunge în fluviul DUNĂREA, contaminând folosinţele de apă din aval şi în mod deosebit pânza de apă a sistemului de irigaţii SADOVA CORABIA amplasată la sud de localitatea DĂBULENI. Vântul predominant în zona BECHET are direcţia din vest şi sud-vest, cu o frecvenţă mai mare vara”, se precizează în documentul menționat.
Reprezentanții ISU Dolj declarau, în luna iulie, în cadrul unei dezbateri organizate, pe această temă la Craiova, că mai multe localități din Dolj şi Olt sunt în zona de risc.
„Pentru centrala nucleară de la Kozlodui sunt stabilite trei zone de protecţie, prima zona cea de 3 km, este aşa-numită zona de excludere în care nu este permisă niciun fel de activitate, în care orice activitate care s-ar întâmpla în mod normal sau în caz de accident este sub strictul control al autorităţilor, această zonă nu atinge teritoriul României. A doua zonă de protecţie este zona de planificare a măsurilor urgente de protecţie a populaţiei. În cazul în care se întâmplă un accident, se pun în aplicare măsurile de protecţie pentru această zonă. Această zonă de 30 km atinge teritoriul României, 16 comune, sunt incluse în această zonă, Măceşu, până la Valea Stanciului, Dăbuleni, cuprinde şi puţin din judeţul Olt. Următoarea zonă este de protecţie pe termen lung-stabilită arbitrar, 100 km. Craiova se află în al treilea cerc.Toate aceste zone 3-30-100 km sunt orientative, un accident în situaţia în care el s-a produs nu cunoaşte limite. Nu ai de unde să ştii care va fi dezvoltarea lui pe măsură ce acest accident evoluează în dinamica lui.În planul de protecţie şi intervenţie pe care îl avem la nivelul judeţului sunt stabilite măsuri, mijloace şi forţe de intervenţie, pe urgenţe cine intervine în primă instanţă, dacă situaţia evoluează aducem forţe şi din alte părţi”, a spus Bogdan Vlăduţoiu, ofiţer specialist ISU Dolj.
Obiectivele nucleare care cresc riscul pentru aceste zone se referă la construirea unui nou reactor de mare putere cca 1.200MW, construirea unui megadepozit – 350.000 t de deşeuri radioactive în perimetrul localităţii Radiana, Kozlodui, la cca 4 km faţă de graniţa de sud a României şi cca 50 km faţă de Craiova. Totodată bulgarii doresc prelungirea cu cca 20 de ani a duratei de viaţă a celor două unităţi nucleare aflate în funcţiune la Kozlodui, unităţile 5 şi 6.
