Curtea Penală Internațională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l de crima de război de deportare ilegală a cel puțin 100 de copii din Ucraina, relatează Reuters.
Mișcarea legală va obliga cele 123 de state membre ale curții să-l aresteze pe Putin și să-l transfere la Haga pentru judecată dacă va intra pe teritoriul lor.
De asemenea, a emis un mandat de arestare pentru Maria Alekseyevna Lvova-Belova, comisarul Rusiei pentru drepturile copilului, pe baza unor acuzații similare.
Rusia neagă în mod constant acuzațiile și neagă comiterea de crime de război în Ucraina, în ciuda numeroaselor dovezi.
CPI a emis mandatul pentru arestarea lui Putin pentru suspiciuni de deportare ilegală a copiilor ucraineni și transferul ilegal de oameni de pe teritoriul Ucrainei spre cel al Rusiei, scrie hotnews.ro
La începutul săptămânii, Reuters scria că este de așteptat ca CPI să emită mandatele, primele de când a început investigația în ce privește războiul din Ucraina.
Procurorul CPI Karim Khan a deschis o investigație față de comiterea unor crime de război, crime împotriva umanității și genocid în Ucraina în urmă cu un an.
El a subliniat, pe parcursul a patru vizite în Ucraina, că investighează fapte împotriva copiilor și fapte care vizează infrastructura civilă din Ucraina.
În prima reacție de la Moscova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat pe canalul său Telegram: „Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”.
„Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia”.
123 de țări sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. Dintre ele, 33 sunt state africane, 19 sunt țări din Asia-Pacific, 18 din Europa de Est și 28 din America Latină și Caraibe, iar 25 din Europa de Vest.
Tratatul nu a fost nici semnat nici ratificat de câteva țări importante precum Statele Unite, Rusia, China, Israel și Irak.
Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (denumit adesea Statutul Curții Penale Internaționale sau Statutul de la Roma) este tratatul care a instituit Curtea Penală Internațională (CPI). A fost adoptat la o conferință diplomatică de la Roma din 17 iulie 1998 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. Tribunalul internațional este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.
Nici Ucraina și nici Rusia nu sunt state parte la Statutul de la Roma și nu au ratificat textul fondator.
Rusia a semnat Statutul de la Roma în 2000, dar nu l-a ratificat niciodată pentru a deveni membru al CPI și, în cele din urmă, și-a retras semnătura în 2016.
La vremea respectivă, Rusia se afla sub presiune internațională cu privire la capturarea și anexarea unilaterală a Crimeei în 2014, precum și o campanie de atacuri aeriene în Siria în sprijinul războiului președintelui Bashar al-Assad împotriva rebelilor.
