În fiecare an, luna iulie este considerată „Luna naţională a informării despre efectele consumului de alcool. În acest an Direcţia de Sănătate Public (DSP) Dolj organizează campania „Efectele consumului de alcool în timpul sarcinii asupra sănătăţii fizice şi psihice a copilului”, ce are ca scop informarea femeilor tinere despre efectele nocive ale consumului de alcool în timpul sarcinii şi despre cum afectează alcoolul fătul pe timpul sarcinii, sub sloganul „Spune NU alcoolului în timpul sarcinii! Protejează viaţa din tine!”.
Consumul casnic de alcool este asociat cu riscuri importante asupra stării de sănătate datorită impurităţilor cu potenţial nociv şi a contaminării necunoscute a băuturilor. Conform unei estimări prezentate de Ministerul Sănătăţii: „în România mor anual peste 17.000 de oameni datorită consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceştia mor în perioada activă a vieţii lor (între 20 şi 64 de ani).
Alcoolul este un drog care creează dependenţă, similar altor substanţe aflate sub control internaţional.
Consumul de alcool afectează structurile şi procesele de la nivelul sistemului nervos central, care prin acţiunea lor conjugată asupra personalităţii, comportamentului şi aşteptărilor socio-culturale, reprezintă factor cauzal în vătămările intenţionate sau neintenţionate care se produc atât asupra consumatorilor, cât şi a celor din jur. Consumul de alcool este un factor de risc pentru comportament sexual dăunător, boli cu transmitere sexuală şi transmiterea infecţiei HIV. Mai mult, alcoolul are efect teratogen, producând o serie de efecte negative asupra fătului, incluzând greutate mică la naştere, afectarea funcţiilor cognitive şi alte distrofii datorate consumului de alcool. Acesta are afect neurotoxic asupra creierului aflat în dezvoltare, conducând la modificări structurale ale hipocampusului în adolescenţă, reducerea volumului creierului la adult.
Când o femeie gravidă consumă alcool consumă şi fătul. Alcoolul înghiţit de mamă traversează placenta şi ajunge la copilul care se află în plină dezvoltare fizică şi neurologică. Acest lucru conduce la o serie de efecte negative atât asupra sarcinii, avort spontan, desprindere de placentă, naştere înainte de termen, naştere de feţi morţi, cât şi a copilului cum ar fi: handicap intelectual, aspect anormal al feţei, cap de dimensiuni mici, înălţime mică, greutate scăzută, coordonare slabă, dificultăţi de atenţie, memorie, învăţare, vorbire şi limbaj, probleme de auz, vedere, afecţiuni ale inimii, rinichilor şi oaselor.
Alcoolul şi retardul mintal
Unul dintre cele mai grave efecte, apărute ca urmare a consumului de alcool în perioada sarcinii, este Sindromul Alcoolismului Fetal (SAF). Acesta reprezintă o tulburare gravă de dezvoltare din cauza expunerii fătului la alcool în perioada sarcinii, având ca şi efecte: malformaţii ale feţei şi capului, întârziere de creştere în uter şi întârziere de dezvoltare după naştere, tulburări de memorie, învăţare, cunoaştere şi comportament. Ce este însă şi mai grav, este că toate aceste probleme se pot intensifica pe parcursul vieţii.
Copiii cu SAF prezintă risc pentru apariţia problemelor psihiatrice, comportamentului criminal, şomaj şi o educaţie incompletă.
Pentru a preveni apariţia Sindromului Alcoolismului Fetal, viitoarea mamă trebuie să evite consumul de alcool pe perioada sarcinii. Când sindromul apare trebuie corectate defectele congenitale asociate, tratamentul deficienţelor cognitive şi comportamentale cu medicamente psihoactive, dar şi o educaţie specială.
În ceea ce priveşte prognosticul sindromului alcoolic fetal, acesta este rezervat, majoritatea pacienţilor având probleme de sănătate mintală (95%). La vârsta şcolară, majoritatea pacienţilor vor deveni consumatori nocivi de alcool şi/sau alte droguri de abuz, vor înregistra eşec şcolar, tulburări de comportament cu delicvenţă (60%), comportament sexual inadecvat (52%), iar la vârsta adultă, majoritatea pacienţilor vor fi incapabili de a trăi independent (82%).
Consumul de alcool în România
Datele existente în România pentru monitorizarea consumului de alcool sunt extrem de sărace şi discontinui. Singurele studii care s-au efectuat în România în ultimii 10 ani au fost studii internaţionale precum ESPAD (Anchetă în şcolile europene privind consumul de alcool şi alte droguri) sau HBSC (Comportamente legate de sănătate la copiii şcolari)”.
În „European Status Report on Alcohol and Health 2014” este prezentat un profil de ţară. Conform acestui raport, consumul de alcool pur/capita 15 ani+ a crescut în perioada 2008-2010 la 10.4 litri, faţă de 8.8 litri, consum înregistrat în perioada 2003-2005, în timp ce rata consumului de acool neînregistrat s-a menţinut la valoarea de 4 litri/capita 15 ani+. Consumul mediu de alcool înregistrat în anul 2010 în rândul băutorilor (de ambele sexe) este de 21.3 litri alcool pur/capita 15 ani +. Consumatorii de alcool de sex masculin au înregistrat un consum de 30.7 litri/capita, depăşind de aproximativ trei ori consumul de alcool în rândul femeilor (10.9 litri).
14.3% din populaţia 15 ani + nu a consumat niciodată alcool. Aproximativ 18% din populaţia 15 ani + au renunţat la consumul de alcool, iar 32.4% se declară abstinenţi în ultimele 12 luni.
În anul 2010, prevalenţa episoadelor de consum dăunător de alcool a fost de 18.7 % în rândul bărbaţilor băutori (13.7 % din populaţia de sex masculin), respectiv de 2.7 % în rândul femeilor băutoare (1.7% din populaţia de sex feminin).
Prevalenţa tulburărilor induse de alcool este de 2.4% în rândul populaţiei 15 ani + comparativ cu valoarea de 7.5% la nivelul UE. Decalajul celor două valori indică o subevaluare şi subraportare masivă a patologiei psihosomatice atribuibile consumului de alcool. În ceea ce priveşte dependenţa de alcool, datele relevă acelaşi fenomen al subevaluării şi subraportării, valoarea acesteia fiind de 2% în rândul populaţiei 15 ani + în România faţă de 4.0%, valoare înregistrată la nivelul UE, arată Direcţia de Sănătate Publică Dolj.
