România, condamnată la CEDO. Victima, hărțuită sexual de șef: „Am pipăit-o doar pe sâni”

România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru neprotejarea vieții private a unei femei care a fost hărțuită sexual de șeful său.

Este vorba despre hotărârea C. contra României din 30 august 2022, prin care România a fost condamnată de CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) pentru neprotejarea vieții private a unei românce.

În anul 2017, reclamanta era angajată la o firmă de curățenie. Fusese repartizată la Gara Timișoara Est. Femeia a acuzat că timp de doi ani șeful de gară a hărțuit-o sexual, că i-a propus să întrețină relații intime și a încercat să o dezbrace. Femeia spunea că bărbatul făceau astfel de gesturi numai când erau singuri și că, atunci când ea a refuzat, el a început să o șicaneze și a acuzat-o că nu își face bine treaba la serviciu.

Policlinica Buna Vestire Craiova

„Deoarece ea a refuzat în mod constant [avansurile acestuia], C.P. a întreprins o serie de acțiuni destinate să-i creeze victimei disconfort la locul de muncă, terorizând-o. Acesta a încercat în mod repetat să o dezbrace [pe reclamantă] atunci când o găsea singură sau în locuri izolate; i-a descheiat nasturii la jachetă în mai multe ocazii și a rugat-o să stea liniștită deoarece el îi va face ceva «frumos». Acesta a fost foarte insistent și, cu timpul, a devenit tot mai agresiv… atunci când [reclamanta] i-a refuzat [avansurile] – și aceasta l-a refuzat mereu.

Pentru a nu-și periclita locul de muncă, [reclamanta] l-a evitat pe făptuitor, însă acesta din urmă o urmărea atunci când era singură sau în locuri în care putea săvârși faptele prejudiciabile. Acesta și-a schimbat de asemenea comportamentul atunci când reclamanta a opus rezistență, refuzând să îi ofere produsele de curățenie de care aceasta avea nevoie pentru munca sa și apoi acuzând-o că nu își îndeplinește corespunzător atribuțiile de serviciu.

Acesta a susținut, de asemenea, în mai multe ocazii, că o va «lua în șuturi» și a subliniat întotdeauna poziția sa de șef în comparație cu poziția acesteia de simplă femeie de serviciu, iar comportamentul său degradant și jignitor față de [reclamantă] era notoriu”, se arată în motivarea deciziei CEDO.

Femeia s-a plâns managerilor firmei, apoi a depus plângere la Parchet. Într-un final, ea a demisionat. Procurorii au audiat mai multe persoane care au declarat că nu au văzut personal că femeia era agresată, dar au susținut că ea le-a dat să asculte înregistrări unde apăreau propunerile șefului de gară.

În apărarea lui, șeful de gară a afirmat că femeia era cea care îl provoca și venea în biroul său îmbrăcată „sexi” și că a pipăit-o de câteva ori pe sâni „cu acordul ei.” 

„Declarațiile acestuia referitoare la interacțiunile sale cu reclamanta au fost consemnate după cum urmează:… uneori, când [reclamanta] venea la mine în birou, o pipăiam, cu consimțământul ei, pe sâni, dar niciodată în zona genitală. De fiecare dată când am pipăit-o pe sâni, a consimțit și nu s-a opus; aceasta râdea și venea la lucru îmbrăcată «sexy», și anume fără sutien și ciorapi.

În ianuarie 2017 [reclamanta] mi-a spus că ne-a înregistrat atunci când «ne jucam», adică atunci când o pipăiam. Când am auzit acest lucru, am crezut că e o glumă, nu am luat-o în serios”, potrivit documentului CEDO.

Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală, scrie digi24.ro

Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție.

O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că C. nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege.

Judecătorii CEDO au stabilit că „autoritățile nu au făcut nicio încercare să-și raporteze constatările la dreptul intern, în ciuda faptului că respectul pentru demnitate este un element important în legislația statului pârât.”

În plus, „autoritățile nu au luat măsuri pentru a verifica dacă acțiunile bărbatului au avut consecințe psihologice asupra angajatei. Autoritățile ar fi putut dispune o evaluare psihologică a reclamantei în scopul obținerii unei analize de specialitate a reacțiilor acesteia după întâlnirile cu C.P. și pentru a stabili existența unor eventuale consecințe psihologice ale pretinsei hărțuiri”, potrivit deciziei CEDO.

CEDO a condamnat România pentru încălcarea art. 8 din CEDO, care protejează viața privată. Acest concept acoperă integritatea fizică, psihică și viața sexuală.  

Reclamanta a solicitat 20.000 euro ca despăgubire pentru prejudiciul moral. 

CEDO a decis ca statul român să îi plătească reclamantei suma de 7.500 de euro.

Foto: pixabay

Populare

Recomandări

Unul dintre cele mai frumoase, dar grele, trasee montane, în reabilitare

Unul dintre cele mai frumoase, dar grele, trasee montane...

Împrumutul de Restructurare de la C.A.R. Top Invest – soluție financiară pentru rău platnici

C.A.R. Top Invest le propune potențialilor clienți din Oltenia...

Naționala U18 a României va participa la Turneul celor 4 Națiuni

Reprezentativa U18 a României, formată din juniori născuți începând...

Începe predarea spațiilor modernizate din vechea policlinică de la SJU Vâlcea

Consiliul Județean Vâlcea continuă să investească masiv în modernizarea...