Conecteaza-te cu noi

Actualitate

Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare

Publicat

pe

Economistul Viorel Oprescu a fost numit manager la Spitalul de Psihiatrie din comuna doljeana Poiana Mare. Deşi este interimar, experienţa sa managerială este una vastă, fiind pe rând funcţionar bancar, Inspector Şef de bancă, dar şi director de filială al fostei Bănci Agricole. Viorel Oprescu a mai ţinut frâiele amintitei unităţi spitaliceşti, fiind cel care în 2005 a salvat spitalul de la transformare în azil de batrâni, ba mai mult l-a lăsat cu bani în visterie. Din nefericire, registrele contabile de azi scot la iveală datorii de peste 13 miliarde de lei. Actualmente la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare sunt internaţi 478 de pacienţi, însumând toate categoriilie de bolnavi cronici: adică oligofreni, schizofreni, demenţi, dar şi pacienţi aflaţi în stare acută sau obligaţi la tratament medical prin hotărâre judecătorească.  

O provocare. O mare provocare este pentru economistul Viorel Oprescu, in vârstă de 60 de ani,  numirea sa în fruntea Spitalului de Psihiatrie Poiana Mare. Oprescu nu este deloc străin de această responsabilitate deoarece în perioada februarie 2004 – 30 iunie 2006 a mai condus Spitalul de Psihiatrie, venind la cârmă într-o perioadă extrem de grea când pacienţii mureau pe capete. Mass-media ţinea atunci prima pagină cu ororile întâmplate acolo, spitalul fiind acuzat chiar de genocid.

Mărturisesc că a fost cea mai grea perioadă din istoria Spitalului de Psihiatrie Poiana Mare. Personal m-a tulburat foarte mult ceea ce am găsit acolo. Pot spune chiar că m-a marcat. Spitalul arăta jalnic. Nu avea nici un fel de îmbunătăţire. Noi funcţionăm într-o fostă unitate militară. Condiţiile de trai ale pacienţilor erau dintre cele mai spartane. Un şoc l-am avut când am mers să inspectez morga. Pe mese erau aliniate 11 cadavre. Oamenii muriseră de frig şi fiindcă pamântul era îngheţat nu putuseră să sape gropile ca să-i inmormânteze. Din cauza condiţiilor inumane, în 2003 decedaseră 80 de pacienţi. Sistemul de încălzire era rudimentar, adică apa încălzită în nişte cazane montate de militari, iar căldura se pierdea pănă la calorifere. Pe sub ferestre sufla vântul, erau puse pături pe la tocărie, iar multe nu mai fuseseră deschise de ani de zile, fiind blocate. Bolnavii, personalul medical şi cel auxiliar tremurau de frig, cot la cot.
Povesteşte Viorel Oprescu, managerul Spitalului de Psihiatrie Poiana Mare

Hrana şi îmbrăcămintea asigurate din gospodărire proprie

Pe lângă lipsa condiţiilor umane de trai de acolo, ochiul bancherului avea să constate că spitalul era înfundat în datorii enorme, aşa că trebuia să găsească o formulă de a putea plăti debitele. Oprescu a înţeles că autogospodărirea era singura soluţie şi a mobilizat personalul dar şi pacienţii.
Au fost cultivate legume necesare pentru hrana pacienţilor şi culese fructe pentru fabricarea gemurilor şi compoturilor. Astfel că toamna lui 2004 a găsit bucătăria spitaului plină cu sticle de bulion şi conserve de tot felul. Chiar în cursul anului 2004 datoriile spitalului au fost şterse, însă unitatea avea în continuare nevoie de fonduri pentru renovare. Deşi lucrurile intraseră pe un făgaş mai bun, spitalul ducea în spate reputaţia proastă dobândită în anii anteriori. Anul decisiv a fost 2005, când Ministerul Sănătăţii a vrut să transforme Spitalul de Psihiatrie în azil de bătrâni. În ciuda acestei hotârâri, managerul a continuat să bată la poarta ministerului, să solicite fonduri pentru renovare şi să susţină cauza unităţii pe care o conducea.

Am mers la domnul Ministru Eugen Nicolaescu. Vorbesc aici de anul 2005. I-am arătat că lucrurile s-au schimbat, că spitalul merge într-o direcţie bună. La Poiana Mare sunt pacienţi cronici, schizofreni, unii cu tendinţe suicidale, infractori. Sunt bolnavi cu tratament de lungă durată. Am cerut o şansă pentru spital şi ni s-a dat. Am primit fonduri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Astfel că am putut pune gresie şi faianţă, am renovat băile, am montat toalete, am pus termopane, dar cel mai important este faptul că am putut achiziţiona o centrală termică pe păcurină. Viaţa bieţilor oameni s-a îmbunătăţit vizibil, bucurându-se de căldură şi de un program de baie. Le-am făcut o bucătărie utilată, unde să poată mânca cu rudele venite în vizită. Mai mult, la fiecare pavilion am înfiinţat o sală de ergoterapie ocupaţională cu rol creativ: realizarea de desene, colaje, lucrări în lemn, lut, piatră, astfel că terapeutul are posibilitatea de a cunoaşte mai bine pacientul şi de a-i observa comportamentul. De asemenea, am cumpărat două maşini de cusut, iar pacienţii capabili au învăţat să facă pijamale şi halate. A fost un progres enorm şi asta fără să avem un leu datorie!
Îşi aminteşte Viorel Oprescu, managerul Spitalului de Psihiatrie Poaiana Mare

La Spitalul din Poiana Mare Isus Hristos ţine predici, iar Regina Angliei îşi lustruieşte coroana

De la un spital acuzat de genocid, unitatea medicală devenise una cu condiţii absolut normale. Pacienţii aveau hrană şi îmbrăcăminte, iar medicii îşi primeau salariile. Nici doctorii de la Craiova, angajaţi ai spitalului, care zilnic fac 170 de kilometri pe zi nu au fost uitaţi. Oprescu a făcut demersuri ca aceştia să aibă asigurat, contra-cost, un mijloc de transport.
La Spitalul de Psihiatrie Poaiana Mare – Dolj îi poţi întâlni pe Isus Hristos şi toţi sfinţii din Biblie, pe Regele şi Regina Angliei, pe Mareşalul Antonescu, pe Ceauşescu, dar  şi temuţi generali de razboi şi ofiţeri de securitate. Conştienţi sau nu de ce li se întâmplă, unii dintre ei fiind acolo şi de 20 de ani, cert este faptul că, atunci când a revenit la conducerea spitaului, managerul Viorel Oprescu a găsit cu totul o altă situaţie decât cea pe care o lăsase. Mai exact 13 miliarde şi jumătate datorie a spitalului şi condiţii nu tocmai bune pentru sărmanii bolnavi. De la plecarea sa nu au mai fost facute prea multe lucruri, unele chiar s-au deteriorat, iar bolnavii suferă în continuare de frig. De ce? În anul 2007 s-a distrus centrala montată pe timpul mandatului său.

Combustibilul de proastă calitate a distrus centrala

Mai exact s-a folosit păcurină de foarte proastă calitate. Am cunoştinţă de faptul că pentru achiziţionarea păcurinei care conţine apă, vănzătorul face un discaunt de 40% din valoarea reală. Mai exact plateşti doar 60% din preţ, diferenţa doar tu ştii ce faci cu ea. Eu nu acuz pe nimeni, însă afirmaţiile nu le fac gratuit. Centrala achiziţionată în mandatul din 2004 a fost una italiană. De foarte bună calitate. Nici nu trebuia să o încălzim la capacitate maximă şi oferea confortul necesar. În saloane este frig, toată iarna a fost frig. Pacienţii nu au suficiente haine, dar mai ales din cele groase. Mai mult, drama este că spitalul are o datorie de 13 miliarde şi jumătate de lei. În iunie 2006, când am plecat nu mai era nici măcar un leu datorie, inclusiv salariile personalului medical şi auxiliar fuseseră plătite (adică plata pentru luna mai). Nu am cunoştinţă cum s-a ajuns la o asemenea situaţie, însă este grav! Sunt medici cărora ar fi trebuit să li se mărească salariile datorită gradelor obţinute. Sunt drepturile lor salariale. Eu am luptat pentru aducerea acestor medici la Poiana Mare. Ce să mai vorbim de bonurile de masă. Din câte am înţeles programul de autogospodărire a fost abandonat. Nici măcar pijamale nu mai fac!
Declară managerul

Laboratorul de Analize ar putea însemna o sursă de bani pentru spital

Deşi situaţia de la Spitalul de Psihiatrie din Poiana Mare nu mai are nicio legătură cu cea pe care o lăsase în 2006, managerul şi-a fixat deja obiectivele. Va face tot posibilul să stingă datoria spitalului şi se va ocupa de repunerea în funcţiune a centralei termice şi reconfigurarea traseului pe care îl urmează agentul termic, tocmai pentru a reduce pierderile.

Pe lângă rezolvarea problemei cu căldura şi apa caldă, vreau să racordez spitalul şi la reţeaua comună de apă potabilă şi la canalizare. De asemenea este nevoie de igienizare generală. Voi relua programul de autogospodărire. Am nevoie de o maşină de cusut care să aibă putere să tighelească textile groase. Vreau ca în spital să facem halate groase, îmbrăcăminte de iarnă şi pături. De toate acestea să beneficieze pacienţii. O altă sursă de venit ar fi transformarea Laboratorului de Analize intern în unul cu funcţionalitate extraspitalicească, adică oamenii din afara spitaului să vină să îşi facă la noi analizele medicale. Pentru asta va trebui să obţin aparatură şi licenţă pentru laborator. Cred cu tărie că aceste lucruri se pot face.
A încheiat Viorel Oprescu, managerul Spitalului de Psihiatrie Poiana Mare

Continue Reading

© 2021. Toate drepturile rezervate.