Fosta închisoare Pitești va intra în următorii ani și în Patrimoniul Mondial UNESCO. Procedurile au început deja, iar Raluca Turcan, ministra Culturii, a vorbit pentru „Adevărul” despre importanța fostei închisori pentru istoria României.
Clasată monument istoric din iulie 2023, închisoarea Pitești a devenit cunoscută pentru ororile și torturile cunoscute sub numele ”Experimentul Pitești”. Studenții erau torturați pentru a-și denunța propriile activități anticomuniste, dar și pe cele ale cunoscuților lor. De asemenea, erau forțați să se dezică de familiile și prietenii lor și să renunțe la valorile morale. În final, pentru a demonstra că au devenit oameni noi și că au lăsat trecutul în urmă, erau forțați să devină agresori pentru alte victime. Sinistra acțiune a avut loc la Pitești între noiembrie 1949 și mai 1951, dar a fost extinsă în alte penitenciare începând cu primăvara anului 1950, scrie adevarul.ro
Scopul principal era obținerea de informații de la victime, ce foloseau la arestarea altor anticomuniști, însă violențele au dus și la distrugerea personalității victimelor, spre a le face incapabile de acțiuni de opoziție față de regim în viitor. Doar un grup restrâns de personaje din Securitate cunoștea detalii despre ceea ce se petrecea la penitenciarul Pitești. Chiar directorului închisorii i s-a restricționat accesul în interiorul celulelor unde se petreceau violențele, atât pentru a ține acțiunea secretă, cât și pentru a crea impresia că deținuții înșiși erau vinovați pentru aceste torturi.
Peste 600 de studenți au fost torturați la Pitești și cel puțin 11 au murit din cauza violențelor scăpate de sub control.
În primăvara acestui an, Raluca Turcan, ministra Culturii, a început demersurile pentru ca fostele închisori comuniste Sighet, Pitești, Jilava, Râmnicu Sărat și Făgăraş, reprezentative pentru fenomenul opresiunii comuniste, să fie înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Închisoarea Pitești este înscrisă din 2019, alături de Fortul nr. 13 Jilava, Închisoarea de la Râmnicu Sărat, fostul Penitenciar de la Făgăraș și fostul Penitenciar de la Sighetul Marmației, sub titlul „Foste închisori comuniste din România”, în Lista Indicativă a României pentru UNESCO.
În ceea ce privește includerea propriu-zisă în Patrimoniul UNESCO, aceasta durează în general câțiva ani pentru că procedura este una complexă.
”Pregătirea unui dosar de nominalizare de o asemenea complexitate dureaza, având în vedere etapele procedurale UNESCO, necesitatea fundamentării valorii universale excepționale în baza criteriilor Convenției, precum și asigurarea unei bune stări de conservare a tuturor componentelor nominalizate. Fosta închisoare Pitești reprezintă un simbol important al istoriei României și un testament al suferinței îndurate de deținuții politici în perioada comunistă. Înscrierea sa în Patrimoniul Mondial UNESCO ar recunoaște importanța memoriei istorice și a educației despre represiunea politică, asigurând astfel conservarea și transmiterea acestor lecții generațiilor viitoare”, a declarat Raluca Turcan, ministra Culturii.
În prezent sunt înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO un număr de 32 de monumente din România, ansambluri sau situri.
În perioada 1949-1951, la închisoarea Piteşti s-a desfăşurat Experimentul Piteşti, considerat a fi cel mai mare şi cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist. Iar dintre numeroșii deținuți care au trecut prin Experimentul Piteşti, astăzi mai sunt în viaţă mai puţin de zece.
Scriitorul Aleksandr Soljeniţîn – laureat al Premiului Nobel pentru literatură – era de părere că experimentul de la Piteşti a fost „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane“, iar istoricul François Furet, membru al Academiei Franceze, a considerat Fenomenul Piteşti „una dintre cele mai cumplite experienţe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră“.
Penitenciarul Piteşti a fost ridicat în perioada 1937-1941 şi, la vremea respectivă, era cel mai modern spaţiu de detenţie din România. Situată în extremitatea nordică a oraşului, clădirea era structurată pe patru niveluri: subsol, parter şi două etaje, dispuse în forma literei „T“.
A funcţionat însă ca penitenciar până în 1977, când, în urma presiunilor făcute din Occident, închisoarea Piteşti a fost definitiv închisă, în sediul ei fiind mutat Trustul de Construcţii Industriale Piteşti. La începutul anilor 1980, pe circa o treime din suprafaţa curţii penitenciarului au fost construite blocuri de locuinţe, însă o parte a zidului care înconjura Penitenciarul Piteşti mai există şi astăzi, pe latura de nord-vest a închisorii.
