Pe 7 decembrie, Biserica Ortodoxă o prăznuieşte pe Sfânta Muceniţă Filofteia, una dintre cele mai tinere sfinte din calendarul ortodox.
Sfânta Filofteia este ocrotitoarea copiilor și a tinerilor. Ea protejează mai alea fetele, despre care se spune că le ajută să se căsătorească și să aibă o viață liniștită.
Sfânta Mucenita Filofteia a trăit în sec. al XIII-lea, în sudul Dunării, însă nu se ştie cu exactitate dacă provenea din neam de români sau de bulgari. Numele său în limba greacă înseamnă „iubitoare de Dumnezeu”.
Pentru că a dovedit milă faţă de oamenii sărmani, a fost omorâtă de tatăl sau, la vârsta de numai 12 ani. Chiar dacă moaştele sale se află la Curtea de Argeş de la sfârşitul sec. al XIV-lea, abia în anul 1950, Sinodul BOR a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia, scrie libertatea.ro
Istoria arată că moaştele Sfintei Filofteia au fost duse iniţial la Târnovo, unde au rămas până în anul 1393. În acel an, Ţaratul bulgar a fost ocupat de turci, care au şi ars oraşul. Pentru a le feri de profanare, moaştele au fost duse la Vidin, unde au stat puţin timp, probabil până în 1396. După înfrângerea armatelor creştine la Nikopole, crescând ameninţarea turcă, moaştele au fost oferite domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1386-1418).
Acesta le-a aşezat în vechea ctitorie domnească, cu hramul „Sf. Nicolae”, de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrala mitropolitană. În acest fel se explică şi alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat după ziua hramului). După construirea noii biserici de către Neagoe Basarab, sfinţită la 15 august 1517, moaştele au fost aşezate aici a două zi, când s-a făcut şi proclamarea canonizării Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi).
Moaştele au rămas la Curtea de Argeş până în 1893, când, datorită stării avansate de degradare a bisericii, au fost mutate în bisericile „Sf. Gheorghe” şi „Adormirea Maicii Domnului” – Olari, din aceeaşi localitate.
În timpul primului război mondial, datorită mutării frontului în apropierea acestei localităţi, moaştele au fost duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti. După terminarea războiului, au fost readuse la Curtea de Argeş, iar din 1949 se află în paraclisul acestei mănăstiri.
Sărbătoarea Sfintei Filofteia este ţinută de creştini pentru a fi feriţi de diferite boli şi necazuri, iar bătrânii cred că viile sunt protejate de mană, dacă respectă ziua de 7 decembrie ca zi nelucrătoare.
Legat de această mare sărbătoare, se crede că în urma rugăciunilor, Sfânta Filofteia ajută tinerele în căsnicie. Astfel, în popor, sărbătoarea era respectată cu sfinţenie de femeile care nu puteau să rămână însărcinate. De asemenea, această mare zi era respectată şi pentru a îndepărta bolile, în schimb, cine lucrează riscă să se taie sau să se lovească la picior.
Numită şi “aducătoarea de ploi”, se spune că procesiunile cu moaştele sale pe timp de secetă au adus ploaie şi recolte bune.
Potrivit tradiției, în această zi nu se foloseşte cuţitul sau orice alt obiect ascuţit din casă. Oamenii de la sat susțin că nici pâinea nu e bine să fie tăiată cu cuţitul, ci se rupe cu mâna, căci altfel cei care vor face asta vor avea ghinion anul ce urmează.
Femeile nu au voie să spele, să calce sau să coasă, iar bărbații nu au voie să meșterească.
Tot în această zi este bine să se dea de pomană mâncare, copiilor săraci. Tradiția spune că femeile care vor face acest lucru vor fi protejate de rele și de boli grave.
Mai mult decât atât, se spune că dacă aceștia primesc haine și hrană caldă, cei care le-au adus bucurie vor fi feriți de probleme și boli.
Foto: Facebook/ Mănăstirea Curtea de Argeș.
