20 iulie – Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene. Cine a fost căpitanul Alexandru Șerbănescu

Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene este sărbătorită în fiecare an pe data de 20 iulie, sub patronajul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul. Acesta este ocrotitorul spiritual al tuturor temerarilor zborului.

Istoria Aviaţiei militare române are peste un secol și este caracterizată de sacrificii, pasiune și nemărginită dragoste de zbor. Primul avion militar, proiectat de Aurel Vlaicu, a fost realizat de Arsenalul Armatei și a zburat la data de 17 iunie 1910. În anul 1911, au fost brevetaţi primii ofiţeri ca piloţi, un an mai târziu, în 1912, a fost creată prima şcoală de zbor, iar prima lege de organizare a aeronauticii românești a apărut în 1913.

Aviaţia şi artileria antiaeriană române au participat în cel de-al Doilea Război Mondial

Aviaţia devine armă de sine stătătoare, în 1915, când a fost înfiinţat Corpul de Aviaţie. În 1917, a fost înfiinţată Direcţia Aeronauticii din Marele Cartier General Român. Corpul de Aviaţie a participat la marile bătălii purtate de armata română în sudul Moldovei (Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz). În anul 1923, este înfiinţat Inspectoratul General al Aeronauticii din Statul Major General, iar la 16 noiembrie 1936 este creat Ministerul Aerului şi Marinei. Aviaţia şi artileria antiaeriană române au participat la toate campaniile purtate de armata română în cel de-al Doilea Război Mondial, în perioada 1941-1945, iar în 1950, aviaţia militară a primit denumirea de Forţele Aeriene Militare.

Între perioada 1951 şi 1960, în dotarea Forţelor Aeriene Române au intrat avioanele cu reacţie, elicopterele, staţiile de radiolocaţie şi rachetele sol-aer, Forţele Aeriene cunoscând, astfel, o etapă importantă de dezvoltare şi de modernizare. În anul 1977, Forţele Aeriene Militare sunt redenumite, primind numele de Aviaţia Militară, iar la 1 mai acelaşi an este înfiinţat Comandamentul Aviaţiei Militare.

Un moment important (între 14 şi 22 mai 1981) l-a constituit participarea cosmonautului român Dumitru Prunariu la misiunea Soiuz-40. Împreună cu Leonid Popov, acesta a realizat experimente ştiinţifice, majoritatea fiind de concepţie românească, cu aparatura realizată în România.

Forţele Aeriene Române au participat la mai multe misiuni sub drapelul NATO şi al Uniunii Europene

În ultimii ani, Forţele Aeriene Române au participat la mai multe misiuni sub drapelul NATO şi al Uniunii Europene, cum ar fi:
– misiunea „ALTHEA 2005” în cadrul EUFOR în Bosnia şi Herţegovina, constând în misiuni de cercetare aeriană, transport aerian, căutare-salvare şi evacuare medicală în folosul misiunii Uniunii Europene;
– misiunea KAIA (conducerea Aeroportului Internaţional Kabul) în 2006 şi în perioada 2011-2012;
– Serviciul de Poliţie Aeriană în Lituania, Estonia şi Letonia, în 2007, în cadrul misiunii „BALTICA 2007”.

O altă direcţie importantă, care a devenit parte integrantă a activităţii Forţelor Aeriene Române, o constituie misiunile de intervenţie în situaţii de urgenţă civilă, cum sunt transporturile de persoane şi materiale, zborurile cu destinaţie umanitară ş.a. Între acestea pot fi menţionate operaţiile executate în anul 2011, în Libia, pentru evacuarea cetăţenilor români şi străini aflaţi în zonă de conflict, zborurile pentru transport de echipament şi materiale în Turcia pentru ajutorarea populaţiei afectate de cutremur, misiunile din Spania, Germania sau Muntenegru. S-au efectuat, de asemenea, misiuni de zbor pentru evacuare medicală a bolnavilor în stare gravă către centre medicale de urgenţă, dar şi acţiuni de colectare şi transport al alimentelor şi materialelor de necesitate imediată, în zonele afectate de calamităţi.

În cadrul Forţelor Aeriene a fost demarat principalul program de înzestrare al Armatei României, achiziţia a 16 avioane de vânătoare F-16. Un alt program important de înzestrare este achiziţia a şapte avioane de transport mediu-curiei C-27 J Spartan, primele şase aeronave fiind deja operaţionale în cadrul bazei de la Otopeni.

Cine a fost căpitanul aviator Alexandru Șerbănescu

Potrivit wikipedia, căpitanul aviator Alexandru Șerbănescu, cunoscut ca „Alecu”, s-a născut pe 17 mai 1912, Colonești, Olt, România și a murit pe 18 august 1944, Viperești, Buzău, România). Alecu a fost un as al aviației de vânătoare române în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Format inițial ca vânător de munte, el a fost atras de aviație, devenind întâi observator aerian, iar în 1941 pilot, zburând inițial pe avionul IAR 80, iar ulterior pe Bf 109G.

A participat la campaniile de la Stalingrad, Dniepropetrovsk și Mariupol, unde a luptat alături de aviația germană împotriva aviației URSS; a participat la apărarea regiunii petrolifere Ploiești, împotriva aviației de bombardament americane. A fost comandantul Grupului 9 Vânătoare.

A căzut eroic în lupta împotriva Aliaților, copleșit de escorta de Mustanguri ale operațiunii de bombardament american asupra Ploieștiului din 18 august 1944. În momentul căderii era asul cu cel mai mare număr de victorii aeriene (47) din Forțele Aeriene Regale ale României. A fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul militar Ghencea în data de 22 august 1944.

A fost citat de două ori pe ordin de zi și decorat cu numeroase ordine și medalii. Numele eroului căpitan aviator Alexandru Șerbănescu îl poartă acum Baza 95 Aeriană Bacău.

Observator aerian

La 1 noiembrie 1938 este detașat la Institutul național de Educație Fizică, secția militară, însă nu va termina această școală deoarece se înscrisese la cursurile Școlii de Observatori aerieni, pe care le urmează în perioada 1 februarie – 31 iulie 1939. Termină acest curs cu media 6,99 fiind al 29-lea din 76 și este brevetat observator aerian prin Ordinul de Comandament al Forțelor Aeriene nr. 78/1939. Se hotărăște să abandoneze arma vânător de munte și să devină aviator.

Pilot militar

În iarna dintre anii 1939 (1 noiembrie) și 1940 (1 aprilie) urmează cursurile teoretice de zbor (Cursul Tehnic Complementar) la Școala de Ofițeri de Aviație „Regele Carol al II-lea”. La 1 aprilie 1940, prin certificatul de absolvire este clasificat al 15-lea din 32 și în aceeași zi, la vârsta de aproape 28 de ani, începe școala de zbor la Ziliștea. Zboară pe avioane Fleet F-10G, IAR-27, RWD-14 Czapla, Potez 25 și IAR-38, acumulând 106 ore de zbor și obținând brevetul de pilot de război pe aparate IAR 80 la 31 octombrie 1940. Este repartizat ca instructor de zbor cu aparatul Nardi FN-305 la Escadrila 1 Elevi de la Școala de Ofițeri pentru Aviație Ghimbav. Neavând niciun incident și având vechime în grad, prin Înaltul Decret nr. 2150/1941 este confirmat „combatant navigant” în aeronautică și zboară pe IAR 80 la Școala de Perfecționare (în vânătoare, 1941) de la Roșiorii de Vede. Aici are primul incident aviatic, punând „în pilon” un aparat PZL 11B.

Populare

Recomandări