joi, martie 28, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

România riscă să rămână fără medici de familie

Preşedintele interimar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a arătat joi, 9 decembrie, că media de vârstă a medicinei de familie în România este undeva la 55 de ani şi a subliniat că acest domeniu trebuie reformat în totalitate.

„Suntem preocupaţi, în momentul de faţă, de creşterea importantă a rolului a medicilor de familie în reorganizarea sistemului sanitar românesc. (…) Media de vârstă a medicinei de familie în România este undeva la 55 de ani. Riscăm să rămânem fără medici de familie sau să rămânem cu jumătate dintre ei, în aproximativ 5 – 10 ani”, a declarat Cojan, la dezbaterea „Sistemul sanitar, între pandemie şi criza economică. Unde este pacientul?”, organizată online de Profit Health.forum. Potrivitu şefei CNAS, acest sistem şi acest domeniu de asistenţă medicală trebuie reformat în totalitate. Adela Cojan a pledat pentru reducerea mediei de asiguraţi arondaţi la un medic de familie la 1.000, de la 1.800 cât se prevede în prezent.

„Pledez foarte mult pentru a nu mai pleca medicii din ţară, pledez pentru desfiinţarea a acelui „numerus clausus” în legătură cu stabilirea necesarului de medici de familie din ţara noastră, „numerus clausus” care în momentul de faţă este stabilit la o medie de 1.800 de asiguraţi şi care ar trebui redus la 1.000 de asiguraţi, tocmai pentru ca tinerii absolvenţi de rezidenţiat de medicină de familie să nu mai plece din ţară şi să-i putem utiliza mai ales în regiunile în care avem deficit pentru aceşti medici”, a explicat Adela Cojan. Potrivit acesteia, în perioada pandemiei de COVID-19, CNAS a încercat să întărească rolul medicinei de familiei în sistemul de sănătate, pentru că s-a dovedit încă o dată ce rol important joacă acest prim segment de contact a pacientului cu sistemul sanitar.

Policlinica Buna Vestire Craiova

„Noi am preluat principalele boli cu impact major în sănătatea publică – bolile oncologice, diabetul, bolile cardiovasculare, bolile rare, bolile neurologice, cele cardiovasculare, dar şi monitorizarea post COVID într-o finanţare suplimentară”, a menţionat preşedintele interimar al CNAS, informează Agerpres.



Politica