Casa Dianu, clădirea-simbol din centrul Băniei mai are foarte puțin până să-și deschidă porțile publicului larg. Printr-un proiect comun al Consiliului Județean Dolj și Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, imobilul a fost reabilitat, urmând a fi transformat în Muzeul Cărții și Exilului Românesc. Acesta ar urma să fie deschis în luna martie a anului viitor, după cum susține Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.
Am mers pe teren să vedem cu ochii noștri cum se desfășoară lucrările și dacă termenul prevăzut pentru toamna aceasta privind finalizarea lor rămâne în vigoare.
Șeful de șantier, inginerul Adrian Marcu, ne-a garantat că lucrările au fost derulate în cele mai bune condiții și, deși nu a fost un proiect greu, muncitorii au fost nevoiți să trateze cu răbdare și migală orice colțișor al clădirii.
„Lucrarea a început prin consolidarea terenului de fundare, prin crearea unui sistem de grinzi de fundare la subsol, izolații pentru stoparea umidității ascensoriale și refacerea tuturor planșeelor din lemn. La fel, mansarda a fost consolidată prin turnarea unui planșeu pe grinzi HEA.
Ca structură, s-a folosit sistemul Sika pentru crearea cadrelor. S-a trecut apoi la realizarea și reîntregirea tuturor stucaturilor, a picturilor și a lucrurilor ce țin de interior.
Acum, suntem pe ultima sută de metri. Ne ocupăm de lăcuirea, rașchetarea și lustruirea parchetului. Facem ultimele finisaje la zugrăveli și la tâmplărie, precum montarea mânerelor. Totodată, ne ocupăm și de înlocuirea treptelor de marmură. Structura era foarte slăbită și acum, pe ultima sută, se realizează structura metalică, se înlocuiesc treptele.
Nu în ultimul rând, avem de lucru la amenajarea curții cu piatră cubică și borduri și cu piatră bazalt.
Nu ni s-a părut nimic foarte greu, a fost vorba doar de dibăcie și răbdare Am avut lucrări mult mai complicate, care erau într-un stadiu mult mai avansat de degradare decât Casa Dianu. S-a lucrat mult pe partea de stucatură și la fațade, unde am avut foarte multe piese de reîntregit și turnat, care au necesitat mai mult timp. Nu a fost neapărat vorba de complicitate.
Am avut ajutor din partea arhitecților mereu, pentru că în cadrul societății avem specialiști pe fiecare domeniu, la tâmplărie, piatră, sculptură, fiecare și-a făcut treaba. Bineînțeles, cu sprijinul arhitectului și sub îndrumarea lor, specialiști atestați de Ministerul Culturii”, ne-a povestit inginerul Adrian Marcu, responsabilul pe șantier.
Casa Dianu, de pe strada 24 Ianuarie din Craiova, este monument istoric ce datează de la 1900-1905.
Casa, împreună cu alte două corpuri de clădire, se află într-o curte de 1.300 de metri pătrați. Imobilul are un regim de înălțime pe trei niveluri (demisol, parter, mansardă) cu trei căi de acces. Intrarea principală prezintă un șir de trepte exterioare, acoperite de o marchiză, și unul de trepte interioare care dau într-un vestibul ce asigură accesul și la demisolul clădirii. Sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, perioada din care datează edificiul, corespunde perioadei în care oraşul Craiova a trecut prin profunde transformări edilitare: sistematizarea reţelei stradale, amenajarea şi modernizarea unor grădini publice importante, construirea şi consolidarea unor edificii publice şi particulare, mărturii ce atestă atmosfera şi efervescenţa creatoare a anilor 1900.
A fost locuința familiei Dianu, un neam de moșieri numeros și binecunoscut în Craiova începutului de secol XX, care a dat însă și o serie de intelectuali (magistrați, profesori și scriitori – frații Constantin N. Dianu și Dumitru N. Dianu, Costel Dianu, Romulus Dianu), dar și comercianți (Ioan Dianu). Ulterior, clădirea a fost sediul Școlii de Artă „Cornetti”, iar în prezent se află în proprietatea Consiliului Județean Dolj, sub administrarea Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.
Toate încăperile au fost recondiționate, însă nu în proporție de sută la sută, întrucât au fost păstrare elemente de decor autentice, precum ce datează de un secol. Spre exemplu, într-una dintre camerele în care urmează a fi așezate colecții de prestigiu de află o oglindă originală, păstrată cu grijă din timpul neamului Dianu. De asemenea, tâmplăria a fost recondiționată cu grijă de specialiști care au făcut să arate ca atunci când a fost construită casa.
Cele trei niveluri vor fi compartimentate în așa fel încât imobilul să deservească într-un mod cât mai eficient publicului larg operele regăsite în viitorul muzeu. În timp ce la demisol vor fi amplasate mai multe depozite și birouri, fiind respectate măsurile de protecție anti-COVID în vigoare, camerele de la parter vor fi destinate exclusiv cărților, documentelor și mobilierului, parte a colecțiilor marilor scriitori români din exil. Totodată, la mansardă vor fi amenajate o ludotecă, un spațiu în care copiii se pot relaxa și pot învăța în același timp, dar și un cinematograf.
Peste 3 milioane de euro pentru restaurarea clădirii
Recondiționarea Casei Dianu nu a fost deloc simplă, procedurile demarându-se acum aproximativ patru ani. După ce a intrat în posesia Consiliului Județean Dolj, fiind preluată de la moștenitori, instituția și-a luat angajamentul să se ocupe de modernizarea clădirii. Proiectul a fost gândit și demarat în colaborare cu Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, care are o contribuție fundamentală în conservarea patrimoniului cultural românesc și doljean.
Au început demersurile pentru finanțarea europeană, printr-un proiect al CJ Dolj. Numai că ofertanții nu au fost foarte interesați, proiectul trecând printr-un lung și anevoios. Astfel că după două proceduri de achiziţie anulate, licitaţia pentru „Restaurarea, consolidarea şi dotarea monumentului istoric Casa Dianu ca Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc” a fost adjudecată.
Suma prinsă inițial în proiect a fost recalculată, ajungând undeva la aproximativ 20 de milioane de lei. În cele din urmă, o societate din Slatina, Rasub Construct SRL, a primit contractul în cauză. Prețul firmei respective, cel mai scăzut din prețurile celor trei ofertanți care își expimarseră interesul pentru recondiționarea clădirii, a fost de 12.545.675,94 lei fără TVA. Adică 14,9 milioane de lei, echivalentul a 3,1 milioane de euro.
Rasub Construct SRL a venit la licitaţie împreună cu RCM Costruzioni SRL, ca terţ susţinător, şi cu alte trei firme ca subcontractanţi: Liftech Service SRL, Nibaco SRL şi Tehnic Gaz SRL. Lucrările au avut ca termen de execuție doi ani de zile, urmând să fie gata în această toamnă. Mai mult, întreg proiectul, cel care presupune transformarea clădirii într-un muzeu de renume se estimează a finalizat în luna martie a anului viitor.
Casa Dianu devine Muzeul Cărții și Exilului Românesc
După reabilitare, construcția va purta numele Muzeului Cărții și Exilului Românesc, instituția trecând în administrarea Bibliotecii Județene.
Vor fi aduse zeci de colecții ale scriitorilor români aflați în exil, dar și acte, documente sau picturi valoroase ale personalităților marcante din cultura românească. Valoarea de inventar a operelor care vor fi expuse în viitorul muzeu depăşeşte 1,5 milioane de euro.
Majoritatea operelor au fost primite sub formă donații, scopul lor fiind a readuce la viață contribuția artiștilor și scriitorilor români din exil, după cum susține Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.
„Despre Proiectul Casei Dianu, reabilitarea acestei clădiri care este emblematică pentru Craiova, vă pot spune că este clădirea care va adăposti Muzeul Cărții și Exilului Românesc. Această construcție în sine este o bijuterie culturală, este o clădire care a fost adusă la viață în cadrul acestui proiect, iar vizitarea acestei incinte va în sine un tur muzeal
Foarte important însă este că în această clădire se va afla Muzeul Cărții și Exilului Românesc, un loc de prestigiu care va duce la recuperarea tuturor bunurilor care s-au făcut în ultimii ani și punerea lor la dispoziția cercetărilor, ce va aduce la viață fotografii, filmări care păreau pierdute pentru totdeauna.
Până la acest moment, am reușit să aducem la Craiova colecții importante care au aparținut unor personalități marcante din exil. Vorbim despre 20 de colecții în acest moment, care poartă numele personalităților precum Mircea Eliade, Basarab Nicolescu, Vintilă Horia, plus toate actele Cenaclului de la Neuilly sau documente importante din Biblioteca Românească de la Freiburg, dar și lucrări de primă mână ale sculpturilor sau pictorilor care au lucrat în Europa de Vest sau America de Nord. Numele lor sunt extrem de importante, iar lucrarea lor, pentru cultura noastră națională, este o piatră de căpătâi.
Toate aceste personalități trebuie puse în valoare, iar rodul muncii lor, fie că este din tărâmul cultural literar sau artistic, toate aceste lucruri trebuie aduse și puse la dispoziția publicului larg și a cercetătorilor, pentru a putea fi văzuți și cercetați așa cum trebuie”, a declarat, pentru cotidianul regional „Jurnalul Olteniei”, Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.
Muzeul va reuni și pune la dispoziția publicului interesat cele mai valoroase colecții de carte și documente obținute de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”: „acad. Basarab Nicolescu”, „Mircea Eliade”, „Vintilă Horia”, „Andrei Șerban”, „Paul Barbăneagră”, „Leonid Mămăligă (L. M. Arcade)”, „Cicerone Poghirc”, „Victor Cupșa”, „Corneliu Șerban Popa”, „Andrei Codrescu”, „Bujor Nedelcovici”, „Mircea Milcovitch și Maria Mesterou”, „Constanța Buzdugan”, „Cezar Vasiliu”, dar și arhivele „Cenaclului de la Neuilly”, respectiv actele și documentele Asociației „Hyperion” pentru domeniul Exil, respectiv „acad. Dan Berindei”, „acad. Dinu C. Giurescu”, „Ileana și Romulus Vulpescu”, „Șerban Viorel și Rodica Stănoiu” și „V. Veliman” pentru domeniul de Istorie.
Proiectul „Valorificarea durabilă a monumentului istoric Casa <<Dianu>> din localitatea Craiova, județul Dolj, prin crearea unui Muzeu al Cărții și Exilului Românesc și introducerea acestuia în circuitul turistic” este finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020. El are o valoare totală de 4,8 milioane de euro, inclusiv TVA, din care asistența financiară nerambursabilă se ridică la 4,2 milioane de euro.
