Conecteaza-te cu noi

Actualitate

4 din 10 spitale din România nu raportează deloc erorile medicale

Publicat

pe

Anul trecut, în plină pandemie, 42% din spitalele din România nu au raportat deloc evenimente adverse asociate actului medical, arată raportul „Siguranţa pacientului în actul medical”, primul raport independent din România ultimilor 30 de ani pe această temă.

„Aproape jumătate din spitale au raportat zero erori medicale şi asta e imposibil. Erorile neraportate se vor repeta şi vor ajunge să provoace daune reale pacienţilor”, spune medicul Constantin Radu, unul dintre autorii raportului ORS.

Și numărul medicilor care au rămas fără drept de practică cel mult 1 an este și el mic, mai spune medicul.

Observatorul Român de Sănătate a dat publicității joi, 10 iunie, datele primului raport independent pe tema siguranţei pacientului în România, scrie Libertatea.

Raportul care va fi publicat vineri, explorează felul în care sunt gestionate erorile medicale uzuale, precum şi cazurile de malpraxis (erorile medicale flagrante) în România.

Printre cele mai serioase erori medicale se află administrarea de medicamente greşite, aplicarea unui tratament chirurgical greşit, căderile care au loc în timpul actului medical şi duc la traumatisme etc. 

Copiii sunt pacienţii cel mai des expuşi erorilor medicale. La nivel global, copiii sunt de 3 ori mai des victima unor erori de medicaţie decât adulţii.

Potrivit sursei, în sistemul de raportare ale ANMCS ( Autoritatea Naţională pentru Managementul Calităţii în Sănătate) ajung doar erorile medicale cu consecinţe asupra pacientului (notate drept evenimente adverse asociate actului medical), nu şi erorile fără consecinţe asupra stării de sănătate a pacientului. 

În plus, aici raportează doar unităţile cu paturi, doar spitalele – şi acestea în mod voluntar. Iar deseori personalul medical se fereşte să raporteze erorile, din teama de învinuire sau sancţiuni administrative.

De exemplu, în 2020, au fost raportate peste 5.000 de evenimente adverse – ceea ce înseamnă cam 17 evenimente adverse de spital,  o cifră „foarte mică” şi nerealistă, spune medicul Constantin Radu, unul dintre autorii raportului ORS.

Printre celelalte erori raportate s-au numărat: nerespectarea procedurilor (4,46%), erorile de diagnostic şi tratament (2,26%), erorile cauzate de lipsa posibilităţii de investigare adecvată  (2,26%), tehnici eronate în efectuarea manevrelor invazive, absenţa procedurilor, erori chirurgicale sau erori de transfuzie.

Cazurile grave de malpraxis sunt raportate şi discutate fie în comisiile de malpraxis ale direcţiilor de sănătate publică, fie în comisiile de disciplină ale organizaţiilor profesionale, cum sunt Colegiile Medicilor. 

Potrivit raportului, din cele 42 direcţii de sănătate publică din ţară, 11 au refuzat să pună la dispoziţia ORS informaţii despre cazurile de malpraxis, cel mai notabil refuz fiind chiar DSP Bucureşti.

La cele 31 de DSP-uri care au oferit informaţii au ajuns, în perioada 2015-2019, un total de 442 de sesizări de malpraxis. Dintre acestea, doar 143 au fost confirmate ca fiind cazuri de malpraxis.

Alte probleme asupra cărora avertizează raportul sunt neclarităţile procedurale, faptul că există o discrepanţă majoră între datele DSP şi datele ministerului, dar şi faptul că concluzia comisiei DSP nu are efecte în practică, ci poate fi doar un argument juridic în plus pentru o instanţă de judecată.

Autorii studiului vin, de asemenea, şi cu o serie de recomandări privind îmbunătăţirea sistemelor de raportare şi management al erorilor medicale, scrie Libertatea.

Pentru sistemul de raportare a ANMCS, autorii recomandă:

  • armonizarea prevederilor ce ţin de raportarea erorilor medicale şi a infecţiilor intraspitaliceşti: reducerea poverii birocratice şi eliminarea dublei raportări;
  • extinderea sistemului de raportare încât acesta să nu mai cuprindă doar spitalele, ci şi ambulatoriile, cabinetele de medicină de familie şi centre de îngrijri medico-sociale;
  • dezvoltarea componentei de învăţare din erorile medicale: transparentizarea datelor, rapoarte detaliate, feedback oferit;
  • şi, important: recompensarea spitalelor care raportează erori medicale în mod consecvent.
    Pentru comisiile de malpraxis ale DSP, autorii raportului recomandă:
  • crearea unui sistem informatic pentru înregistrarea, gestionarea şi transmiterea sesizărilor către Ministerul Sănătăţii;
  • rapoarte anuale realizate de către Ministerul Sănătăţii cu accent pe învăţarea din cazurile analizate;
  • sprijinirea persoanelor care depun sesizări -subvenţionarea onorariilor pentru experţi.

În 2009, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o serie de 33 de recomandări pentru siguranţa pacientului. România a implementat, în aceşti 12 ani, numai 3 din aceste 33 de măsuri, ceea ce ne face cea mai roşie ţară de pe harta Europei la acest capitol.

Continue Reading

© 2021. Toate drepturile rezervate.