După 14 ani, Secţia de Istorie şi Cultură a orașului Slatina de la Muzeul Judeţean, redeschisă

Expoziția de Istorie şi Cultură a orașului Slatina, de la Muzeul Judeţean Olt, a fost redeschisă publicului, luni, cu ocazia manifestărilor privind împlinirea a 650 de ani de atestare documentară a municipiului.

La redeschidere au fost prezenţi directorul Muzeului, Laurenţiu Guţică, istoricul Aurelia Grosu, directorul Arhivelor Naţionale Olt, Bogdan Bădiţoiu, dar şi reprezentanţi ai muzeelor judeţene din Argeş şi Teleorman.

Secţia de Istorie şi Cultură a orașului Slatina de la Muzeul Judeţean n-a mai putut fi vizitată din anul 2004, când au început lucrările de reabilitare a instituţiei de cultură.

Tematica expoziţiei, susţinută de patrimoniul muzeal existent, şi-a propus să ilustreze evoluţia Slatinei de-a lungul timpului, de la aşezare rurală la târg, cu activităţi de schimb şi meşteşugăreşti, iar după aceea la oraş, în contextul amplului proces de modernizare a societăţii româneşti manifestat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, a explicat Laurenţiu Guţică.

Într-o formulă muzeografică modernă şi atractivă, prin intermediul mărturiilor arheologice şi istorice autentice: obiecte tridimensionale, monede, cărţi, documente, hărţi, planuri, fotografii, cărţi poştale ilustrate, se prezintă vechimea locuirii şi particularităţile dezvoltării aşezării, situată în zona de convergenţă a dealului cu şesul, precum şi a unor importante rute comerciale care se întretăiau la vadul Oltului de la Slatina.

Vatra iniţială de locuire a Slatinei a fost identificată pe terasa stângă a pârâului Sopot (cartier Crişan II), unde descoperirile arheologice argumentează continuitatea de locuire din neolitic până în secolul al X-lea, când aceasta se extinde către râul Olt. Sunt evidenţiate principalele culturi arheologice şi epoci istorice, subliniind cultura Vădastra, remarcabilă în neoliticul european prin varietatea tipologică şi măiestria decorului ceramicii.

Următoarea sală punctează Slatina medievală, pornind de la documentul de atestare emis la 20 ianuarie 1368 de Vladislav I Vlaicu (1364-1376). În acest privilegiu comercial acordat negustorilor braşoveni, Slatina este menţionată ca punct vamal, atribut care favorizează evoluţia aşezării.

Sala a treia reliefează prin intermediul fotografiilor de epocă imaginea oraşului Slatina la sfârşitul secolului al XIX-lea şi primele decenii ale secolului XX, cu străzi şi case reprezentative (strada București, Lipscani, ș.a.), instituții de învățământ (Școala de Agricultură de la Strehareț – înființată în anul 1883, Liceul Real „Radu Greceanu” – înființat în anul 1884), clădiri administrative (Prefectura Oltului – construită la 1887, Primăria Slatinei – construită la 1906), biserici (Catedrala „Ionașcu”) și monumente (inaugurarea Monumentului Ecaterinei Teodoroiu la 31 mai 1925), comerciale (Piața orașului Slatina în anul 1906, Magazinul „La Turnul Eiffel” al negustorului Zaharia Diculescu, Prima Cameră Agricolă a județului Olt – 1925, Primul Sfat Negustoresc – 1921, Primul Consiliu de Administrație al Camerei de Comerț și Industrie Circumscripția 1927-1929, Slatina Hotel „Regal”), industriale (Morile „Olteanca” și ”Aluta”, stabilimente bancare (Banca Populară în anul 1906, Palatul Băncii în anul 1908), militare (Regimentul 3 Dorobanți Olt), parcuri și zone de agrement (Grădina Publică „Regina Maria”, Parcul de pe Grădiște, malul Oltului) viața și personalităţile culturale (Ion Minulescu, Dinu Lipatti, Eugen Ionescu, Constantin Dissescu, Dimitrie Caracostea, Petre S. Aurelian, Pan Vizirescu, ș.a.).

Imaginea epocii este reliefată prin planuri cartografice ale Slatinei (din anii 1892 și 1908), fotografii unicat (panorama orașului Slatina în anii 1906 și 1937), obiecte originale specifice (prima centrală telefonică a orașului (marca „Ericsson”), primul aparat telefonic (marca „Ericsson”), primele contoare electrice (marca „Siemens-Schuckert”, primul aparat de proiecție cinematografică (marca „Le KOK”) şi prin ilustrarea unor aspecte de viaţă cotidiană și civilizație urbană (primele pavaje din piatră cubică și de râu, inaugurarea căii ferate București – Pitești – Slatina – Craiova – Tr. Severin – Vârciorova și construcția Gării și a Depozitelor C.F.R Slatina (15 ianuarie 1875) și a podurilor de peste Olt (anii 1848, 1888-1891, 1916).

Un loc aparte în structura expoziţiei este rezervat reconstituirilor, dorind să oferim vizitatorilor o imagine cât mai apropiată de ceea ce a însemnat pentru spațiul cultural românesc „la belle epoque”.

În circuitul expoziţiei sunt etalate unelte preistorice din os, silex sau piatră etalate în starea de funcţiune iniţială, un război de ţesut vertical, obiecte de viață cotidiană din epoca modernă, tezaure monetare, costume de negustori din evul mediu târziu, o reconstituire parţială a străzii Lipscani de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX (Planul de situație al Străzii Lipscani în anul 1890), cu firme și stabilimente comerciale precum Farmacia „St. George”, Librăria „La România Mare”, Magazinul manufactură și coloniale „La Pomul de Aur”, Magazinul – Atelier de reparat ceasuri „Ceasornicăria Oltului”, Atelierul Fotografic „Foto Elegant” Slatina și un Magazin de Optică medicală.

Un alt punct de atracție îl constituire un Salon de Epocă – amenajat în ultima sală din spaţiul expoziţional – dintr-o casă slătineană de la începutul secolului XX (Casa Ioan Călugăru), cuprinzând mobilier Ludovic XIV (canapea, fotolii, masă și scaune), un servici de ceai complet, vase decorative de Sevres, o sobiță turcească, un șemineu, ceasuri de epocă, casete pentru bijuterii, un dulap tip credență mobilat cu cristaluri, porțelanuri și farfurii „Sarreguemines”, „Kuznețov”, fotografiile de epocă ale familiei Călugăru, un patefon cu discuri funcțional (produs de Marele Magazin „Jean Feder” din București, Furnizorul Curții Regale), lustră pentru iluminat originală, lămpi cu gaz și sfeșnice pentru lumânări, casetă pentru croșetat ș.a.

Articolul precedentCadastru gratuit în Caracal
Articolul următorDică, la Pandurii

Populare

Recomandări

Cuba a aprobat prin referendum căsătoriile între persoane de același sex

Autoritatea Electorală din Cuba a anunţat luni că noul...

Spitalele din întreaga ţară primesc săptămâna aceasta 51.000 de cutii de Miostin

Spitalele primesc săptămâna aceasta 51.000 de cutii de...

Solomon: „Mă simt de multe ori ca o simplă maimuță balcanică”

Antonie Solomon a publicat pe pagina personală de Facebook...

Doi interlopi din România, judecați pentru o crimă săvârșită în Irlanda

Cercetările au stabilit că asasinatul a fost comandat în...