joi, iunie 13, 2024

Ultima ora

Sport

Atenţie la înţepăturile de căpuşe!

Odată cu încălzirea vremii, toată lumea evadează în mijlocul naturii, în parcuri cu multă verdeaţă, păduri sau la munte. Trebuie să ştim însă că ne expunem pericolului înţepăturilor de insecte care pot transmite variate boli (bacteriene, virale) unele dintre ele chiar cu evoluţie letală.
Căpuşele fac parte din categoria arahnoidelor şi pot fi un vector al unor boli variate, bacteriene (borelioza = boala Lyme, babesioza), virale, parazitare care pot evolua timp îndelungat.
Doar un procent redus de capuse între 10-20% (Ixodes ricinum, Ixodes dafni) este infectat cu  Borrelia burgdorferi, bacteria raspunzatoare de aparitia bolii Lyme (borelioza)
Căpuşele sunt vizibile cu ochiul liber, înţepătura lor nu doare şi de aceea periodic pielea trebuie examinată, ideal seara la baie cu atât mai mult cu cât pot afecta zonele mai ascunse (pielea păroasă a capului, zona subraţului, ombilic, zona din spate, etc) de care rămân ataşate până când sunt îndepărtate; ele nu zboară şi nu sar trecând direct pe tegument şi se întâlnesc cu predilecţie în iarba înaltă, zonele umede( păduri, tufişuri, poieniţe) dar pot exista şi în grădina casei, terenul de joacă sau chiar pe animale (câini, pisici);
Dacă la inspecţia tegumentului găsiţi căpuşe, este foarte important să nu încercaţi să le scoateţi, deoarece de foarte multe ori rămân părţi din corpul acestora mult mai dificil de extras. Trebuie să vă prezentaţi de urgenţă la medic sau la serviciul de gardă, acolo unde se va îndepărta căpuşa, se va dezinfecta zona şi se va recomanda tratamentul profilactic.
Boala Lyme  este o boala infecţioasă determinată de Borrelia ce presupune o afectare multisistemică cu evoluţie insidioasă, frustă, înşelătoare. Foarte important este şi faptul că nu se transmite de la om la om nefiind boala contagioasă.
In funcţie de momentul infectării se disting 3 stadii evolutive,
a)  stadiul I: (perioada de incubaţie cu durată variabilă între 3 zile şi 3 -4 săptămâni) se caracterizează prin:
– ECM = eritem cronic migrator – o leziune circulară, de obicei mică (3-5 cm, ce poate creste până la  10 cm, şi uneori 40-50 cm), de culoare roşie pe margini cu centrul deschis la culoare, cu diferite localizări (cel mai frecvent coapse, fese, zona axilara)
– subfebrilităţi/febră, transpiraţii
– dureri musculare, oboseală musculară, dureri articulare
– astenie/adinamie/tulburări de somn
– cefalee (durere de cap), tulburări de vedere (vedere în ceaţă), ameţeli
b)  stadiul II  – infecţie diseminată:
– apare la cel puţin 4 săptămâni de la momentul infecţiei şi de datorează diseminării Borreliei în diferite ţesuturi şi organe;
– caracteristice sunt simptomele neurologice ,cardiace (miocardita, pericardita), precum şi afectarea articulară;
– debutul poate fi brusc sub forma unei meningite seroase(greţuri, vărsături, dureri intense de cap, fotofobie, etc) a unei encefalite sau a unei afectări neurologice progresive cu pareze faciale, parestezii
(amorţeli, furnicături la nivelul membrelor), oboseală musculară, dureri articulare(afectează articulaţiile mari şi schimba periodic sediul)
– tulburări de vedere, îngustarea câmpului vizual, senzaţie de “nisip in ochi”
– mai rar poate exista şi afectare cardiacă de tipul miocarditei, pericarditei
c)  stadiul III  – infecţie cronică, persistentă
– debutul este la câteva luni, uneori chiar ani de la momentul infecţieicând boala poate fi deja la stadiul de cronicizare; simptomatologia este ţsa de nespecifica incat se impune diagnostic diferential cu o multitudine de alte boli
– afectarea articulară se asociază celei neurologice, cel mai frecvent implicate fiind articulatiile mari
( genunchi, şold,etc); durerile pot fi foarte intense cu durata de zile, săptamâni, urmând un interval liber urmat intotdeuna de reaparitia lor; la o parte din pacienţi, mai ales la adult se pot dezvolta leziuni de tip eroziv, frecvent ale articulatiei şoldului;
– afectarea cutanată se manifestă sub forma acrodermatitei cronice atrofice, cu sediul la nivelul membrelor inferioare şi a pseudolimfoamelor cutanate.
– apar tulburari emoţionale, depresie, anxietate, diferite fobii, obsesii care de multe ori orientează diagnosticul spre o afectare de tip psihiatric (tulburări bipolare)
Diagnosticul este sugerat de antecedentele muşcăturii de căpuăa asociate cu manifestările descrise mai sus şi confirmat de dozarea anticorpilor (test Elisa,test Western Blot), de Reacţia polimeri[a în lanţ (PCR) sau prin Microscopie cu imunofluorescenţă a sângelui sau a lichidului cefalorahidian
Prognosticul  depinde de momentul diagnosticării şi poate fi considerat bun atunci cand diagnosticul se stabileşte la distanţă mica de momentul înţepăturiii şi mai rezervat ăn cazurile tardive când datorită afectării multisistemice există posibilitatea ramânerii unor sechele, în special neurologice.
Tratamentul  trebuie prescris doar de medic,fiind adaptat stadiului bolii.

Prevenire
Ø          -folosirea de spray-uri aplicate pe piele care conţin substanţe ce înlatură insectele.
Ø          -îmbrăcăminte deschisa la culoare, ideal pantaloni lungi sau macăr sosete trei sferturi;
Ø          -evitaţi să vă aşezati direct pe iarbă;
Ø          -inspectaţi tegumentele    la câteva ore după expunere şi în special seara la duş; atenţie şi la pielea păroasă a capului şi la zonele “ascunse” ( spatele urechilor, axile, regiunea din spatele genunchiului);
Ø          -atenţie sporită la animalele de companie, care pot transmite capuşele; informaţi-vă de la medicul veterinar de produsele existente pentru protecţia animalelor;
Ø          -solicitaţi ajutor medical atunci când aţi fost înţepat de căpuşe, doar personalul medical fiind în măsură să  înlăture corect căpuşa şi să vă recomande sau nu, tratament profilactic.

Creșterea de 3 ori, în anul 2010, a incidenţei bolii Lyme în România, comparativ cu anul precedent, a determinat introducerea de către CNSCBT Bucureşti a Fișei de supraveghere a cazului de Boala Lyme, pentru a obține informaţii epidemiologice care analizate să permită o întelegere mai corectă şi recomandarea de măsuri de sănătate publică.
În judeţul Dolj, în anul 2010 a fost diagnosticat un singur caz de Boala Lyme, la o persoană în vârstă de 6 ani, din Craiova, înţepată de căpuşe în septembrie 2010, diagnosticată, internată şi tratată în Spitalul de Boli Infecţioase în noiembrie 2010.
În anul 2011 au fost suspectate 8 persoane, dar diagnosticate 2 cazuri de Boala Lyme la o persoană în vârstă de 5 ani, din Dioşti, înţepată de căpuşe în martie 2011, diagnosticată, internată şi tratată în Spitalul de Boli Infecţioase în aprilie 2011 şi la o persoană în vârstă de 52 ani, din Craiova, înţepată de căpuşe în iunie 2011, diagnosticată, internată şi tratata în Spitalul de Boli Infecţioase în august 2011.
În anul  2012  au fost diagnosticate 2 cazuri de boala Lyme: la o persoană în vârstă de 54 ani, din Craiova, diagnosticată, internată şi tratată în Spitalul de Boli Infecţioase în iunie 2012 şi la o persoană în vârstă de 33 ani, din Craiova, diagnosticată, internată şi tratată în Spitalul de Boli Infecţioase în iulie 2012.
În ultimii ani (2013, 2014, 2015, 2016) în judeţul Dolj nu au fost diagnosticate cazuri de boala Lyme.
Material realizat de Direcţia de Sănătate Publică Dolj

Policlinica Buna Vestire Craiova

Politica