joi, aprilie 18, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Pazvante Chioru`, cea mai neagră filă din istoria Băniei

Puţini ştiu că „vremea lui pazvante chioru’” nu este doar o expresie, ci această perioadă, şi chiar şi personajul, au existat într-adevăr. Și numele se leagă de cea mai neagră perioadă din istoria Craiovei, perioadă plină de jafuri, incendii şi sărăcie.

Osman Pazvantoğlu, pe numele lui real, era paşă la Vidin, acesta reuşeşte o răscoală împotriva stăpânirii otomane a sultanului Selim III, creând un „stat” independent cu capitala la Vidin, cu monedă proprie şi relaţii diplomatice cu alte ţări (printre care şi Republica Franceză). Teritoriul său se întindea de la Dunăre până la Munţii Balcani, şi de la Belgrad până la Varna. De aici numele său începe să se lege de al Craiovei, pe care o jefuieşte frecvent, în nenumărate raiduri. Este denumit de olteni Pazvante Chioru din cauza numelui greu de pronunţat şi pentru că îşi pierduse un ochi într-o bătălie.

Craiova, la pământ

Policlinica Buna Vestire Craiova

Pazvante găseşte Craiova extrem de vulnerabilă. În 1790, un cutremur pune la pământ mai multe case şi biserici, care trebuiesc refăcute. În 1795, o epidemie de ciumă face ravagii şi aproape o mie de morţi. În 1796, are loc cel mai devastator incendiu din istoria oraşului. Din cauza panicii instaurate de ciumă, oamenii ard în grabă victimele ciumei, focul se propagă în oraş şi rămân în picioare doar centrul şi zona în care locuiau marii boieri, pentru că erau înconjurate de grădini. Sunt complet mistuite mahalalele şi o mare parte din atelierele meşteşugarilor. Peste toate aceste nenorociri, apar, în 1799, pazvangii. Un grup de turci, conduşi de Pazvante Chioru, care reuşeşte să se strecoare în oraş şi să jefuiască negustorii din Piaţa Veche şi câteva case boiereşti de la periferia oraşului. Este suficient ca panica să se instaureze în oraş, astfel, când pazvangii revin, în 1800, craiovenii îi aşteaptă cu armele în mâini. Wickipedia scrie, despre această perioadă, că: „Pazvangii au atacat, din nou, partea comercială, dar au întâmpinat rezistenţă. Pulberăria oraşului a sărit în aer, declanşând un incendiu de proporţii, care a distrus toată partea comercială a oraşului. Pravăliile, magaziile, depozitele de mărfuri şi atelierele au fost făcute scrum. Se spune că fumul şi mirosul greu de la tăbăcăriile în flăcări făcea aerul de nerespirat, turcii nu s-au ales cu nimic, iar craiovenii cu mare pagubă”. Mulţi rămân săraci lipiţi, fără să aibă nici măcar o pâine.

Logodnica unui haiduc vestit, în harem la Vidin

Oraşul este o revoltă. Este numit ban la Craiova Nicolae Brâncoveanu, care restaurează liniştea în oraş. Pazvangii încearcă din nou să prade oraşul, însă dau piept cu Tudor Vladimirescu, care devine astfel cunoscut pentru prima dată pentru curajul său. În 1808, profitând de faptul că pandurii sunt plecaţi din oraş, turcii pun stăpânire pe Bănie. Pentru câteva ore, aceştia iau în robie aproximativ 60 de fete, pentru haremul paşei din Vidin. Nu mai dau foc, nu mai jefuiesc, dar se pare, spun istoricii, că printre fete se află şi logodnica lui Iancu Jianu, soră bună cu Tudor Vladimirescu.

Răzbunarea haiducilor

Wickipedia scrie că: „Iancu Jianu reuşeşte să strângă o adevărată armată, de vreo 2-3.000 de haiduci. Unele surse susţin că haiducii ar fi fost ajutaţi, în taină, cu arme, de ruşi sau chiar de către marii boieri din Craiova. În urma campaniei haiducilor, sunt incendiate Vidinul şi Plevna, fiind ucis şi paşa din Vidin (Pazvantoglu), în replică la acţiunile sale când atacase Craiova şi mai multe sate din Oltenia. Este, de asemenea, distrusă din temelii raiaua turcească de la Turnu Măgurele pe care turcii n-au mai reuşit s-o reconstruiască niciodată. Turcii i-au acuzat pe români că au ucis toţi turcii pe care i-au prins. În planul iniţial al haiducilor era şi insula Ada Kaleh, dar – îngreunaţi de prada bogată şi considerînd comunitatea turcească de acolo drept o ţintă prea mică – haiducii au trecut Dunărea la Calafat”.

M-a făcut mama oltean, cântat pentru prima dată

Întoarcerea haiducilor lui Jianu a fost motiv de mare sărbătoare. Haiducul este primit ca un adevărat erou şi, potrivit tradiţiei populare, cîntecul: „M-a făcut mama oltean” a fost compus, în acea seară, pentru Iancu Jianu de lăutarul Niţă Băloi din Işalniţa, căruia vodă îi tăiase în 1802 degetele de la mîna dreaptă ca să nu mai răscoale norodul prin cîntecele sale, dar el nu înceta să cînte. „Cu toate încercările prin care a trecut oraşul, creşterea demografică a Craiovei era evidentă, numărul de locuitori crescând şi datorită numeroşilor ţărani care se refugiaseră în Craiova de teama turcilor. Astfel, o statistică datând din 1808 subliniază că, în ciuda stării de război, Craiova este al doilea oraş al ţării, dispunînd de 10-1.000 de locuitori”, conform datelor Wickipedia.

Iulia LUCA

Politica