Conecteaza-te cu noi

Actualitate

Au ascuns catedrala sub sutană

Publicat

pe

Un colos se tot construieşte, în cartierul Băniei Craioviţa Nouă, din anul 2006, şi pare să nu se mai sfârşească vreodată. Iar banii par a fi mereu insuficienţi. Este vorba despre Catedrala „Sf. Ioan Botezătorul”, pentru care Mitropolia Olteniei a încasat, până în momentul de faţă, milioane de lei din banii craiovenilor şi ai doljenilor. Informaţia nu a fost oferită de Mitropolia Olteniei la solicitarea Jurnalului Olteniei, ci de Primăria Craiova, respectiv Consiliul Judeţean Dolj. Deşi ne-am adresat de două ori, în scris, conform legii, instituţiei bisericii la nivel de regiune şi, implicit, de municipiu, se pare că reprezentanţii bisericii preferă doar să încaseze banii şi să nu ofere nicio informaţie legată de ei.

 

Estimată la două milioane de euro de către Mitropolia Olteniei la începuturile construcţiei sale, Catedrala „Sf. Ioan Botezătorul” din cartierul Craioviţa Nouă se tot înalţă bine-mersi de zece ani. La fel de bine-mersi tot continuă să înghită banii contribuabililor craioveni şi doljeni. Asta în condiţiile în care pe şantier pot fi număraţi doar câţiva muncitori, iar lucrările par mai degrabă să stagneze.

La solicitarea Jurnalului Olteniei, Primăria Craiova şi Consiliul Judeţean Dolj au comunicat, în scris, în baza legii, câţi bani au fost alocaţi în ultimii ani pentru acest obiectiv, şi nu numai.

Primăria Craiovei a alocat 4 milioane şi ceva pentru Arhiepiscopia Craiovei

În primul rând, Primăria Craiova a explicat că nu au fost alocate fonduri exclusiv pentru această catedrală, ci, în general, pentru lucrări ale Arhiepiscopiei Craiovei.

Au fost alocate fonduri publice Arhiepiscopiei Craiovei în vederea susţinerii unităţilor de cult din subordine (reabilitări, modernizări, construcţii). Menţionăm că nu au fost alocate fonduri direct catedralei Sf. Ioan Botezătorul prin bugetul Consiliului Local al Municipiului Craiova. Vă trimitem în anexă la prezenta scrisoare, sumele acordate Arhiepiscopiei Craiova prin bugetul local al Municipiului Craiova, detaliate pe ani pentru perioada menţionată”, se arată în răspuns.

Astfel, Primăria Craiova a alocat următoarele sume: 990.000 de lei (2007), 1.035.000 de lei (2008), 1.160.000 de lei (2009). 450.000 de lei (2010), 500.000 de lei (2013). În anii 2011, 2012, 2014, 2015 şi 2016, municipalitatea nu a alocat niciun leu pentru Arhiepiscopia Craiovei. Un calcul preliminar ne aduce la frumoasa sumă de 4.135.000 de lei, alocată arhiepiscopiei din banii craiovenilor în cinci ani în care au existat contribuţii de la bugetul local.

Peste 2,5 milioane, de la CJ Dolj pentru catedrală

Calculul nu se încheie aici, însă. Și Consiliul Judeţean Dolj a alocat bani, de data aceasta în mod expres, pentru construirea acestei catedrale, în baza unui protocol de cooperare încheiat în anul 2007.

Pentru realizarea Proiectului ‘Catedrala Ortodoxă Sfântul Ioan Botezătorul‘, Consiliul Judeţean Dolj a alocat, până în prezent, conform protocolului de cooperare nr. 15283/6558/2007 dintre Mitropolia Olteniei şi Consiliul Judeţean Dolj, suma de 2.636.768,70 lei”, au explicat reprezentanţii CJ Dolj în răspunsul transmis. Conform anexei ataşate, suma a fost împărţită astfel: 700.000 de lei (2007), 400.000 de lei (2008), 100.000 de lei (2009), 300.000 de lei (2010), 299.993,16 lei (2012), 300.000 de lei (2013), 100.000 de lei (2014), 300.000 de lei (2015), 136.775,54 lei (2016). Menţionăm că, în anul 2011, nu a fost alocată nicio sumă în baza acestui protocol.

Un calcul final ne aduce la suma de 6.771.768,70 lei, adică aproximativ 68 de miliarde de lei vechi. Dintre aceştia, ştim sigur că 2.636.768,70 de lei au fost cheltuiţi fix pentru catedrala, deja, în vârstă de zece ani. Probabil că şi o mare parte dintre banii donaţi de către Primăria Craiova au mers tot către acest obiectiv. În plus, nu se ştie nici câţi bani au venit de la bugetul statului sau din donaţii.

Banii sunt buni doar să fie cheltuiţi, dar nu vorbim despre ei

Nu vă putem spune, însă, care a fost costul total al construcţiei catedralei până în momentul de faţă. Asta pentru că, mai mult sau mai puţin surprinzător, Mitropolia Olteniei nu a binevoit să răspundă solicitării în baza Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, formulată de Jurnalul Olteniei la finele lunii iunie, care a fost destul de simplă. Aceasta a inclus următoarele întrebări: „Care este gradul de execuţie al Catedralei Sf. Ioan Botezătorul din cartierul craiovean Craioviţa Nouă? Care este suma de bani care a fost cheltuită, până în momentul de faţă, pe construirea acestui locaş de cult? Care sunt firmele care execută lucrări, în prezent, la acest obiectiv? Care este valoarea totală a proiectului? Când este preconizată să se încheie lucrarea? Care este situaţia chioşcurilor închiriate de la Mitropolia Olteniei din jurul acestui obiectiv (câte contracte de închiriere sunt încheiate şi pe ce perioadă, care este taxa/mp practicată)?”.

Pentru a înţelege mai bine ultima întrebare, trebuie explicat că, în zona şantierului, există spaţii închiriate de la Mitropolia Olteniei de către diverse persoane, care plătesc chirie şi, implicit, pompează şi ele bani în instituţia bisericii din Oltenia. Terenul pe care se află chioşcurile a fost dat în folosinţă Mitropoliei Olteniei, în mod gratuit, de către Primăria Craiova, în două tranşe, pentru construirea catedralei: în 2004 şi 2009. Un răspuns dat mai demult de către reprezentanţii municipalităţii, atunci când consilierii locali s-au revoltat că Mitropolia ia bani pe un teren primit în mod gratuit de la Primărie, a fost că respectivele chioşcuri vor fi demolate odată cu finalizarea construcţiei. Fără a păcătui, ne întrebăm: în acest context, îşi doreşte cineva să încheie construcţia?

Biserica răspunde în faţa legii?

Conform Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, „autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesara pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile„. Mai mult, „refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor”, lucru care până acum nu s-a întâmplat.

Având în vedere că este vorba despre cheltuirea banilor enoriaşilor, cu sau fără voia lor, prin alte autorităţi publice locale, informaţiile ar trebui să fie oferite de către Mitropolia Olteniei. Dar se pare că enoriaşii sunt buni doar să contribuie şi nu să fie informaţi. Să creadă şi să nu cerceteze, ar spune o vorbă.

Muncitor găsit spânzurat pe şantier

Un incident neplăcut a fost legat de Catedrala „Sf. Ioan Botezătorul”, mai precis unul de anul trecut, atunci când un muncitor necalificat care lucra pe acest şantier a fost găsit spânzurat. Bărbatul avea 44 de ani şi era din Craiova, angajat al firmei SC SAI Construct SRL Craiova. El şi-a pus capăt zilelor în timpul programului de lucru, atunci când colegii au observat că a dispărut şi au plecat să îl caute. L-au găsit spânzurat de o schelă.

Alte exemple de bani publici cheltuiţi

O altă catedrală care s-a construit în România este cea din Suceava. Conform stirileprotv.ro, Catedrala „Naşterea Domnului” este a doua ca mărime după Catedrala Mântuirii Neamului din Capitală, iar dimensiunile ei sunt impresionante: 65 de metri lungime, 20 lăţime şi 70 de metri înălţime. Motivând că lucrările nu au fost încă finalizate, arhiepiscopia nu a vrut să dezvăluie câţi bani s-au cheltuit. Însă, din 2004 şi până în prezent, Consiliul Local Suceava a acordat pentru catedrală aproape două milioane de euro. Aceasta a fost sfinţită în octombrie 2015, însă va fi gata atunci când vor fi încheiate şi picturile de interior, care ar putea să dureze peste zece ani, având în vedere că trebuie zugrăviţi aproximativ 15.000 de metri pătraţi.

De departe însă, dovada cea mai mare de opulenţă a Bisericii Ortodoxe Române este Catedrala Mântuirii Neamului, despre care reprezentanţii bisericii spuneau, în 2014, că, în stadiul roşu-gri al construcţiei, ar ajunge la 80 de milioane de euro din banii contribuabililor. Conform site-ului www.construimcatedrala.ro, deţinut de Patriarhia Română, gradul de execuţie până în momentul de faţă este de 15%. Nu ştim, însă, dacă informaţia este sau nu actualizată, având în vedere că, pe acelaşi site, ultimele informaţii legate de colecta naţională pentru catedrală datează de la 31 decembrie 2011.