Peste jumătate dintre români (55,8%) cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, arată un sondaj național realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în iulie 2025.
Totodată, potrivit directorului INSCOP Remus Ștefureac, care a prezentat sondajul, faptul că aproape 56% spun că regimul a fost bun, iar 81% că nu era libertate, ne arată că libertatea nu mai este o valoare apreciată.
Rezultatele sondajului arată o nostalgie și o lipsă de informare, potrivit directorului IICCMER, Daniel Șandru, și directorului INSCOP, scrie g4media.ro
Datele colectate între 25 iunie și 3 iulie 2025 arată:
- 55,8% dintre respondenți consideră că „regimul comunist a fost mai degrabă un lucru bun pentru România”; (față de 45% în 2014)
- Doar 34,5% îl evaluează negativ, ca fiind „mai degrabă un lucru rău”;
Nivelul de trai în comunism: 48,4% – se trăia mai bine
Aproape jumătate dintre respondenți (48,4%) sunt de părere că înainte de 1989 se trăia mai bine decât în prezent, în timp ce 34,7% cred că se trăia mai rău, iar 13,2% spun că nivelul de trai era similar.
- 48,4% cred că „se trăia mai bine înainte de 1989”, față de doar 34,7% care cred contrariul;
- 80,9% recunosc totuși că în acea perioadă era mai puțină libertate;
- În privința corupției, 65,1% sunt de părere că „era mai puțină corupție decât în prezent”.
- Doar 7% au învățat despre comunism în școală;
- 68,2% spun că dețin suficiente informații despre perioada comunistă, dar multe dintre acestea provin din experiențe subiective sau narative de familie.
- 85, 1% consideră că mâncarea era mai sănătoasă
- 75,1% era mai multă siguranță publică
Sănătate în regimul comunist – percepție pozitivă, dar idealizată
Conform sondajului, 48,6 % dintre români consideră că sistemul de sănătate era „mai bun” înainte de 1989; Doar 22,7% consideră că era „mai rău”;
Cei mai nostalgici sunt cei peste 60 de ani, dar surprinzător, și o parte din tinerii între 18–29 de ani împărtășesc această percepție pozitivă. Potrivit directorului INSCOP; Remus Ștefureac, percepția este alimentată de ideea unui sistem „gratuit și accesibil”, dar nu reflectă realitatea medicală a epocii, marcată de lipsa medicamentelor, corupție sistemică, spitale insalubre și cenzură medicală.
Poluare – un aspect mai puțin conștientizat
Întrebați despre nivelul de poluare în comunism, doar: 52,3% cred că „era mai mic”, 38.3% cred că „era mai mare”, restul nu știu sau nu răspund. Deși România comunistă a fost una dintre cele mai poluate țări din Europa de Est, percepția rămâne vagă, în lipsa unei educații ecologice istorice. Localități precum Copșa Mică, Baia Mare, Călărași sunt simboluri ale poluării regimului.
Productivitate și muncă – „toți aveau un loc de muncă”
În ceea ce privește percepția muncii și productivității: 58.6% dintre români cred că „oamenii munceau mai mult și mai bine” în comunism; Doar 24.1% spun că „productivitatea era mai scăzută”; Doar 17.3% afirmă că era „mai puțină muncă sau muncă ineficientă”.
Persistă mitul „toți aveau loc de muncă”, dar se ignoră că multe locuri erau formale, neproductive, create artificial pentru a acoperi șomajul. Economia era întreținută de planuri nerealiste și raportări falsificate.
Nicolae Ceaușescu, o figură tot mai admirată
Sondajul arată că admirația față de Nicolae Ceaușescu a crescut semnificativ în ultimii ani: 66.2% dintre români declară că au o părere bună sau foarte bună despre Ceaușescu; 24,1 % au o părere proastă sau foarte proastă.
Persoanele peste 60 de ani au cele mai favorabile opinii despre Ceaușescu (aprox. 60%). Însă și în rândul tinerilor între 18–29 de ani, aproape 1 din 3 respondenți are o părere pozitivă;
Există un decalaj important între percepția despre regimul comunist în ansamblu și percepția despre Ceaușescu ca lider – mulți îl consideră separat de represiune și responsabil doar pentru „aspectele bune”.
„Aceste cifre se datorează războiului informațional în care ne aflăm. Dacă navigăm pe rețelele sociale, vedem produse de înaltă calitate care glorifică un regim criminal. Nu am construit anticorpii pentru a reacționa, nu avem capacități de a răspunde creativ la astfel de manifestări. Îl vedem pe Ceaușescu devenind o vedetă online”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP.
Ștefureac a avertizat că doar 27% dintre români cred că țara merge într-o direcție bună, ceea ce reflectă și o nemulțumire profundă față de prezent, iar frustrarea economică și socială este folosită pentru a alimenta mitologia comunistă. Potrivit lui, tinerii sunt mai interesați de perioada comunistă decât vârstnicii, dar se bazează pe surse nesigure. Pericolul este nu doar cultural, ci politic și de securitate națională.
„Dacă două treimi dintre români cred că se trăia mai bine și că era mai puțină corupție, iar 81% recunosc că era mai puțină libertate, dar în același timp spun că regimul a fost ‘bun’, înseamnă că libertatea nu mai este o valoare apreciată. Fie nu înțelegem termenii, fie am abandonat criteriile de judecată democratică”, a concluzionat acesta.
„România alocă 7 miliarde de euro pentru armată. Nu poate aloca 1 miliard pentru educație istorică și instituții de memorie?”, întreabă retoric Ștefureac. „Poate înțelegem, privind spre Germania postbelică, că investiția în memorie este o investiție în viitor.”
Daniel Șandru: Terenul este fertil pentru extremism
Daniel Șandru, președintele IICCMER, a solicitat adoptarea unei legi care să interzică simbolurile comuniste și promovarea cultului unor figuri precum Ceaușescu, în contextul unui „război hibrid în care ne confruntăm și cu arme informaționale”.
Președintele ICCEMER a vorbit despre un „moment de cumpănă, dar și de oportunitate”, „nu va fi o intervenție festivistă, ci una menită să tragă un semnal de alarmă”. În opinia sa, „terenul este fertil pentru extremism”, în lipsa unei condamnări penale ferme a regimului comunist”.
În contextul alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024-2025, oficialul a denunțat prezența în discursul public a unor „falsuri istorice” și „realități paralele”, sancționate de institut inclusiv prin sesizări penale.
Șandru a reamintit că „IICCMER continuă demersurile condamnarea crimelor regimului comunist” și a anunțat că se lucrează la un site educațional despre demitizarea comunismului, destinat școlilor din România. Câțiva torționari notorii (precum Alexandru Vișinescu și Ion Ficior) au fost condamnați penal pentru crimele comise în închisorile comuniste.
„Idealizarea comunismului este o problemă de securitate națională. Nu suntem încă într-un scenariu catastrofic, dar pasivitatea ne apropie periculos de el”, a avertizat președintele IICCMER.
