Președintele invocă lipsa de claritate a termenelor de „legionar” și „fascist” și a noțiunii de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” din conținutul legii, potrivit sesizării înainte joi către Curtea Constituțională publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale.
Legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie a fost adoptată de Parlament pe 11 iulie, ea a mai fost atacată fără succes la CCR și de AUR, SOS și POT.
Ajunsă pe masa președintelui, legea a fost trimisă din nou pentru un control de constituționalitate de către Nicușor Dan care invocă încălcarea unor norme și principii constituționale în adoptarea legii.
„Statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse, și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”, se menționează în sesizarea depusă de președinte.
Unul din motivele menționate este lipsa de claritate a noțiunii de „legionar” și chiar a noțiunii de „fascist”.
„Spre deosebire de celelalte organizații interzise (rasiste și xenofobe), care pot fi definite prin raportare la anumite criterii relativ obiective, respectiv discriminarea unor persoane sau unor grupuri de persoane în funcție de rasă sau naționalitate, noțiunea de legionar nu este definită nicăieri în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002. În schimb, actul normativ citat definește numai noțiunea de Mișcare Legionară – art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 31/2002, cu modificări minore în Lege, însă nu lămurește care este raportul dintre adjectivul legionar (privitor la organizații) și sintagma pe care o analizăm aici”, invocă Nicușor Dan.
Termenul legionar este definitiv în DEX drept „membru al mișcării social-politice de extrema dreaptă, reprezentată de partidul Garda de Fier”, amintește președintele în sesizare, ceea ce face neclară definirea termenului în legea adoptată de Parlament.
„Este neclar dacă acest caracter legionar are în vedere denumirea organizației, scopurile și obiectivele statutare ale acesteia, concepțiile membrilor săi sau acțiunile concrete pe care organizația le întreprinde în activitatea sa curentă”, se menționează în sesizare.
Prin comparație, legislațiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise.
”În Franța, potrivit art. R645-1 din Codul penal, se pedepsește purtarea / expunerea în public de uniforme, insigne sau embleme care pot aminti de acelea purtate sau afișate fie de membrii unei organizații declarate criminale în temeiul art. 9 din Statutul Tribunalului Militar Internațional, anexat la Acordul de la Londra din 8 august 1945, fie de persoanele condamnate de către o instanță franceză sau internațională pentru una sau mai multe crime împotriva umanității
În Italia, conform art. 3 pct. 3 din Legea nr. 654/1975, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani fapta persoanei care participă sau sprijină activitățile realizate de orice formă de organizație, asociație, mișcare sau grup al cărui scop este de a incita la discriminare / violență pe motive rasiale, etnice, naționale, religioase.
În Germania, conform art. 86a din Codul penal, se pedepsește cu închisoarea de până la trei ani sau cu amendă persoana care diseminează, pe teritoriul Republicii Federale Germania, simboluri ale unui partid declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională Federală sau asocieri care a fost interzisă definitiv ca urmare a faptului că este îndreptată împotriva ordinii constituționale sau ideii de înțelegere a popoarelor”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
De asemenea, Dan invocă o lipsă de claritate a noțiunii de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conținutului”. „Lipsește chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea și în aplicarea acestei noțiuni de către organele judiciare competente (parchetele și instanțele judecătorești)”.
Ce prevede legea
În legea adoptată de Parlament se precizează că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu jumătate”.
Anterior, legea nu prevedea și materialele legionare, fiind precizat doar: „Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani”, scrie hotnews.ro
Închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă pentru cine promovează liderii mișcării legionare
În lege se introduce și o sancțiune de la 3 luni la 3 ani pentru persoanele care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”.
„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”, conform legii adoptate.
Anterior, în lege se sancționa la fel „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”.
O altă modificare este că pentru „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 la 3 ani și interzicerea unor drepturi”. Înainte, legea prevedea și posibilitatea unei amenzi, în loc de sancțiunea cu închisoarea.
