Guvernul Bolojan și-a angajat luni răspunderea în Parlament pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului, adoptat vineri în ședință de guvern. De luna viitoare, cota generală de TVA crește la 21%, cresc și accizele, inclusiv pentru carburanți, iar pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei vor plăti contribuții la sănătate. De la anul, dividendele vor fi taxate cu 16%, iar băncile și jocurile de noroc se vor impozita și mai mult. Tot din 2026, pensiile și salariile din sistemul public vor fi înghețate, iar angajările la stat limitate, scrie digi24.ro
De la 1 august 2025, TVA-ul va fi modificat după cum urmează: cota standard crește de la 19% la 21%, iar singura cotă redusă va fi de 11%, aplicabilă pentru medicamente, alimente, manuale, lemne de foc, apă și canalizare, dar și acces la muzee sau alte instituții de cultură.
Pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei vor suporta plata CASS de 10%. Se plătește doar pentru partea care depășește acest prag.
Tot de luna viitoare, carburanții și băuturile alcoolice vor fi mai scumpe, după ce accizele vor crește cu 10%.
Cine va mai plăti CASS
Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului vor plăti CASS de 10%, cu reținere la sursă. Aceeași măsură se va aplica și pentru șomeri sau persoanele cu venit minim de incluziune. De asemenea, cei care beneficiau până acum de coasigurare, dar care nu au venituri pentru care se impune plata contribuției la sănătate, nu vor mai avea asigurare. Astfel, trebuie să se asigure opțional, prin plata a „6 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care se exercită opțiunea” reprezentând CASS. Adică 2.430 de lei.
Modificări în privința burselor școlare
Bursele vor fi acordate pentru maximum 15% din elevii unei clase, care au cel puțin nota 9.
„Începând cu data de 1 august 2025 și până la începutul anului universitar 2028-2029, valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în lei/lună/student este echivalentul a 10% din salariul de bază minim net pe țară garantat în plată. Costul standard pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților se alocă pe perioada desfăşurării activităţilor didactice prin care se înţelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activităţi practice, sesiuni de examene, conform graficului activităților, doar pentru studenții de la învățământul cu frecvență înmatriculați pe locurile finanțate de la bugetul de stat.”, se mai arată în proiectul asumat de Guvern.
De asemenea, mamele minore reintegrate într-o unitate de învăţământ vor beneficia de o bursă lunară de 700 de lei, pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, cu condiţia frecventării orelor de curs.
Impozitarea jocurilor de noroc
Veniturile din jocuri de noroc se impozitează prin reţinere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:
- până la 10.000 inclusiv – 4%
- peste 10.000 – 66.750 inclusiv – 400 + 20% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000
- peste 66.750 –11.750 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750
- Impozitul datorat în cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut la alin. (2) asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obţinut se scade suma de 11.750 lei.”
De asemenea, urmează să crească și impozitul datorat de bănci, după cum urmează: Instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:
a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, respectiv 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
b) 4%, pentru perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 inclusiv;
c) 2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv, prin excepție de la lit. a)
Măsuri de la 1 ianuarie 2026
Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16% incepând cu anul viitor. „Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.”, potrivit proiectului citat. În sectorul bugetar, în anul 2026 vor fi înghețate salariile și pensiile din sistemul public, dar se vor limita și angajările la stat și sporurile nejustificate.
Pachetul de măsuri nu conține vreo referire la reducerea subvenției pentru partide în 2025
Partidele din Coaliția de guvernare au promis reducerea subvenției partidelor politice în 2025, dar pachetul asumat în fața Parlamentului nu are prevăzută o astfel de măsură. Singurul amendament adoptat și prezent în documentul trecut prin fața aleșilor se referă la reducerea subvenției începând de anul viitor, scrie hotnews.ro
Premierul Ilie Bolojan a declarat, pe 2 iulie, că o posibilă reducere a subvenției pentru acest an se va face la rectificarea bugetară. Decizia nu a fost însă prinsă și în pachetul de măsuri privind reducerea deficitului bugetar pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea, luni, 7 iulie, în fața Parlamentului.
Surse din Coaliție susțin că a fost prezentat un singur amendament privind reducerea subvenției pentru partide, iar acela a aparținut PSD. Mai mulți miniștri USR și PNL întrebați de HotNews de ce nu s-a redus subvenția prin acest pachet de măsuri au răspuns că „nu știu” sau că „nu au fost atenți la subiect”.
Premierul Bolojan nu a răspuns de ce nu s-a redus subvenția pentru partidele politice parlamentare prin pachetul angajat în fața Parlamentului.
„În anul 2026, subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 40% față de nivelul acordat în 2024”, prevede singurul amendament pe acest subiect. El a fost depus de PSD, în timp ce USR, PNL sau UDMR nu au avut vreo propunere. Amendamentul se regăsește în documentul final înaintat Parlamentului.
O analiză a datelor Autorității Electorale Permanente arată că anul 2024 a reprezentat recordul bugetar privind banii dați partidelor politice: peste 380 de milioane de lei.
Primul moment când subvenția a crescut spectaculos a fost în 2018, când un amendament al social-democraților Marian Neacșu și Mircea Drăghici, fostul trezorier al PSD, a făcut ca referința să fie făcută la Produsul Intern Brut (PIB) și nu la veniturile bugetare. Prin această schimbare a referinței, subvenția a crescut în 2018 la 170 de milioane de lei, de la 30 de milioane de lei în 2017.
Un rol decisiv în această majorare l-a avut și rectificarea efectuată de guvernul Ciolacu în luna septembrie 2024. În urma rectificării, PSD a încasat în ultimele luni ale anului trecut câte 25 de milioane de lei lunar ( 5 milioane de euro), iar PNL aproape 20 de milioane de lei lunar (4 milioane de euro). Creșteri au fost pentru toate partidele, dar cele două formațiuni menționate au încasat cele mai mari sume.
