Liderii partidelor și experții s-au întâlnit, din nou, miercuri, la guvern pentru a discuta despre pachetul de măsuri fiscale pe care va trebui să și-l asume viitorul Executiv, pentru reducerea deficitului bugetar.
Este a treia rundă de discuții din această săptămână, însă nici de data aceasta, PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la o poziție comună privind măsurile fiscale, scrie hotnews.ro
Ședința, care a durat peste șase ore, a fost una tensionată, potrivit unor surse. Au existat mai multe contre între reprezentanții PSD și USR, în special pe tema reformei statului.
La un moment dat, președintele UDMR, Kelemen Hunor, le-a transmis reprezentanților USR și PSD „să facă terapie de cuplu”.
Următoarele runde de negocieri vor avea loc doar la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan.
PSD insistă pe impozitarea progresivă
PSD susține în continuare impozitarea progresivă, dar și o taxă de solidaritate care să se aplice temporar.
Cu privire la impozitarea progresivă, social-democrații propun un prim prag de 12.000 de lei. Cei care depășesc acest venit ar trebui să plătească un impozit crescut pe diferența dintre pragul minim și veniturile obținute. Ar fi vorba despre un impozit cuprins între 16% și 20%. Procentul urmează să fie discutat și cu liderii celorlalte partide.
„Am putea să aplicăm de la 1 ianuarie, să spunem, de la un venit peste 12.000 de lei, impactul pe o aplicare de 20% impozit pe ce depășește 12.000, ne aduce un venit în plus de cam 12 miliarde. E nevoie de un buffer de câteva luni pentru a putea să aplicăm acest impozit progresiv. Până la 1 ianuarie putem să discutăm de acea taxă de solidaritate, care, de fapt, e tot un impozit progresiv, tot pentru cei cu venituri mari și foarte mari”, a mai spus miercuri președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu.
Atât USR, cât și UDMR se opun acestei măsuri.
Întrebat dacă UDMR ar fi de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate pentru veniturile de peste 10.000 de lei net, liderul deputaților, Csoma Botond, a declarat că UDMR dorește să rămână la cota unică.
„Ar însemna de fapt o impozitare progresivă, iar noi ne dorim să rămânem la cota unică. Deci în principiu nu am fi de acord”.
Există însă o măsură pe care au căzut de acord toate cele patru partide – impozitarea jocurilor de noroc și a pariurilor. Se discută creșterea TVA la 19%, dar și o taxă suplimentară de 20% pentru câștiguri sau taxarea oricărei tranzacții.
Pe masa discuțiilor a existat și propunerea introducerii contribuțiilor de asigurări de sănătate pentru pensionarii cu venituri de peste 2.500 de lei, măsură cu care PSD nu e de acord.
Întrebat despre intrarea PSD la guvernare, purtătorul de cuvânt al partidului, Florin Manole a precizat că „dacă ceilalți parteneri de dialog vin cu măsuri acceptabile sau sunt de acord cu măsurile noastre, putem să discutăm”.
„Dacă cineva doreşte să fie premier şi doreşte să aibă toate cele patru partide în coaliţie, dacă se va ajunge la acest acord, va trebui să-şi asume, fiindcă dacă ajungem la un acord pe măsurile fiscale înseamnă că cele patru forţe politice plus grupul minorităţilor au ajuns la un acord. Atunci pasul următor este să facem acele negocieri politice care se pot încheia foarte repede”, a transmis, miercuri, și preşedintele interimar al PSD.
O altă variantă a fost și „taxa pe tranzacții bancare”. Dacă ar fi aplicată, taxa ar fi de 1 leu pe tranzacție, până într-o anumită sumă, și de 3 lei peste suma respectivă, au declarat surse Profit.ro.
Întrebat miercuri dacă această măsură mai este o variantă pe masa negocierilor, Grindeanu a răspuns: „A fost, eu sper că nu mai e. Fiindcă noi ar trebui să nu încurajăm, să spunem, tranzacţiile cu cash. Ar trebui să fie încurajate tranzacţiile interbancare. De aceea, nu mi se pare potrivită o asemenea taxă, nu o susţinem şi nu ştiu cine a venit cu propunerea”.
La rândul lor, liderii USR au declarat de mai multe ori că sunt dispuși să intre la guvernare doar dacă viitorul Executiv va fi dispus să facă reforme reale.
După ce termenele de finalizare a pachetului fiscal au fost încălcate până acum, liderii partidelor speră ca măcar până la finalul săptămânii să ajungă la un consens cu privire la măsurile de reducere a deficitului. În funcție de planul final al măsurilor, PSD și USR vor decide dacă intră sau nu la guvernare.
Mandatul Guvernului interimar Predoiu expiră în 8 zile
Pe de altă parte, Guvernul interimar condus de Cătălin Predoiu mai poate funcționa doar opt zile de acum înainte. Conform Constituției, perioada de interimat poate dura cel mult 45 de zile, timp în care trebuie format un nou executiv care să treacă de votul Parlamentului.
Cătălin Predoiu a preluat mandatul de premier interimar în 6 mai, după demisia lui Marcel Ciolacu. Mandatul său expiră în mod natural în 20 iunie 2025, la exact 45 de zile de la preluarea interimatului.
Pașii care trebuie parcurși pentru numirea unui nou guvern
Conform Constituției, președintele României are obligația de a face consultări cu partidele politice reprezentate în Parlament pentru a desemna un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Noul guvern, împreună cu programul său de guvernare, trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Pentru acordarea votului de încredere este necesară o majoritate simplă a voturilor deputaților și senatorilor prezenți.
După obținerea votului de încredere, președintele României numește prin decret noul Guvern.
Prim-ministrul și membrii noului guvern depun individual jurământul de credință în fața președintelui României. Din acest moment, noul guvern își exercită mandatul. Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
