Declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate și nu vor mai cuprinde detalii despre averile soților și copiilor, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că două articole din Legea care reglementează acest aspect sunt neconstituționale.
Decizia adoptată în ceea ce privește ascunderea averilor soților și copiilor a fost luată în unanimitate de CCR, în timp ce decizia legată de interzicerea publicării acestor declarații a fost adoptată cu majoritate de voturi. În ceea ce privește bunurile soților, CCR susține că a luat această decizie pentru că „o declarație de avere nu poate fi făcută decât în nume propriu”, scrie digi24.ro
„Fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motriv pentru care nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane”, se arată în comunicatul CCR. În ceea ce privește publicarea declarațiilor de avere, CCR susține că se „încalcă dreptul la protecția vieții private”.
„Curtea a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora (…) nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse”, mai arată CCR.
Reacția ANI
Agenția Națională de Integritate a reacționat, joi după-amiază, după decizia CCR privind secretizarea declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor și eliminarea obligativității includerii bunurilor deținute de soții și copiii acestora, și transmite că măsura „poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”.
Mai mult, ANI avertizează și că „o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE”, potrivit unui comunicat de presă al instituției.
„Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică. Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO)”, avertizează ANI în comunciatul amintit.
ANI mai scrie că decizia CCR de joi „poate duce la încălcarea obligațiilor ce decurg din Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC – caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare). Potrivit art. 8 alin. (5) al Convenției, «Fiecare stat parte se străduiește, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme care să-i oblige pe agenții publici să declare autorităților competente toate activitățile exterioare, orice ocupație, orice plasamente, orice bunuri și orice dar sau avantaj substanțial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcțiile lor de agent public»”.
Desemenea, decizia „poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce privește îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esențial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la «consolidarea guvernanței publice, integritatea și sporirea eforturilor de combatere a corupției»”.
În același document, ANI mai spune că prin decizia CCR se poate ajunge la anularea progreselelor „făcute de România în exercițiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privința declarațiilor de avere și de interese: «Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor și intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere și care este supravegheat de către Agenția Națională de Integritate» (Runda a IV-a) și «România are în vigoare un sistem solid pentru declararea averilor și intereselor»(Runda V-a).”
Agenția mai spoune, în comunicat, că „publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată, potrivit mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului” și oferă o serie de exemple pentru a-și susșține afirmația: „În cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2428/05), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat să depună declarația de avere, susținând că obligația de a divulga detalii privind situația sa financiară și portofoliul de proprietăți impusă de legislație încalcă articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea a constatat că obligația de a depune declarația și publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerință în dreptul la viață privată, dar că aceasta a fost justificată și că sfera cuprinzătoare a informațiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare: Curtea «consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispozițiile contestate își vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situației financiare a consilierilor … că obligația suplimentară de a declara informații privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soțului/soției unui consilier.» Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aprobat, de asemenea, publicarea și accesul pe internet la declarații, argumentând că «publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declarații face ca accesul la astfel de informații să fie eficient și ușor. Fără un astfel de acces, obligația nu ar avea nicio importanță practică sau incidență reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic».
De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieții private a personalităților publice, după cum se afirmă în decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara și Iltalehti împotriva Finlandei). Limitele de ingerință în viața privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informații despre acestea, sunt mai largi în comparație cu cele ale persoanelor private fără statut public.
În încheierea comuinciatului ANI precizează că „prevederile (desemnate neconstituționale., n.r.) au mai fost tratate anterior, astfel că prin Decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul că «soluția legislativă a publicării declarațiilor de avere și de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenției Naționale de Integritate de asigurare a integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenire a corupției instituționale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declarații se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanții împotriva unor ingerințe arbitrare»”.
Potrivit ANI, „studiile efectuate de Banca Mondială au arătat că la nivelul anului 2020 existau peste 160 de țări care au introdus sisteme privind declarațiile de avere și de interese”.
Cine a „provocat” decizia CCR
Un consilier din cadrul instituției Avocatului Poporului, Laura Dumitrița Chițan, a cerut Curții Constituționale a României, încă din 2019, să secretizeze declarațiile de avere ale bugetarilor și ale rudelor acestora, potrivit datelor publice.
Potrivit unor surse Digi24.ro, Laura Chițan a fost amendată în trecut de Agenția Națională de Integritate tocmai pentru că nu declarase veniturile soțului.
Laura Dumitrița Chitan lucrează din anul 2017 la Avocatul Poporului. Anterior, Laura Chitan a fost consilier juridic la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (2011-2016), consilier juridic la Primăria Sectorului 5 (2008) și consilier juridic la Romad Administrare Imobile SA.
Ce efecte ar putea produce
Această decizie, care se aplică pentru viitor, va bloca publicarea declarațiilor de avere și interese (necesare pentru a verifica sursele de venit/averile persoanelor din funcții publice).
În declarațiile de avere și interese, pe care, în prezent, oricine le poate consulta, găsim detalii despre averea persoanelor din funcții publice: terenuri, clădiri, mașini deținute, venituri încasate în ultimul an, împrumuturi acordate sau firmele în cadrul cărora sunt acționari. Aceste date nu vor mai fi publicate în viitor. În același timp, un politician, de exemplu, își poate trece averea pe numele soției, iar inspectorii ANI, care vor consulta declarația depusă de acesta, nu vor putea constata că acesta deține 20 de terenuri deși obține un venit de câteva mii de lei pe lună (ceea ce poate ridica semne de întrebare cu privire la modul în care acel politician a dobândit 20 de terenuri).
Societatea civilă: „A omorât lupta anticorupție”
Septimius Pârvu, reprezentant Expert Forum, a subliniat, într-o postare pe Facebook, că CCR „a distrus peste 10 ani de transparență în România”.
„Practic, CCR, în înțelepciunea sa a decis să omoare un instrument care a ajutat mult lupta anticorupție din ultimii ani. Și, care, apropo a fost una din condițiile aderării la UE”, a subliniat reprezentantul Expert Forum, think-thank specializat în integritate, anticoupție și procese electorale, printre altele.
Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, arată că CCR a distrus „singurul instrument de control civic împotriva corupției” și că „a dat liber înbogățirii netransparente și ilicite”.
„Decizia CCR reprezintă un regres în materia statului de drept și integrității publice și o desconsiderare a angajamentelor internaționale ale României. Decizia va avea un impact profund defavorabil României în relație cu Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, unde aspirăm să devenim membri. Decizia întoarce România în anul 2010 și anulează 15 ani de eforturi anticorupție”, a scris Radu Nicolae, pe pagina personală de Facebook.
Anterior, 13 organizații din societatea civilă, printre care și Expert Forum, au transmis un comunicat de presă prin care cereau CCR să nu declare articolele menționate drept neconstituționale.
„Aceste prevederi legale au făcut deja obiectul controlului de constituționalitate și o eventuală schimbare a jurisprudenței Curții Constituționale ar reprezenta un regres profund în materia integrității publice. Îmbunătățirea standardelor în materia integrității publice este o obligație asumată de către România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și în cadrul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Solicităm Curții Constituționale a României să aplice principiile constituționale ale statului de drept”, subliniau organizațiile care au semnat apelul către CCR.
