Instanțele de judecată au fost asaltate de peste o sută de cereri de desființare a deciziei Curții Constituționale care a anulat turul 2 al alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024. Procesele au fost deschise de diverși cetățeni la diverse instanțe de judecată și aceste dosare au ca obiect „suspendare executare act administrativ”.
Operațiunea ”Turul Doi Înapoi”: 90 de acțiuni într-o singură zi
Operațiunea ”Turul Doi Înapoi” a vizat aproape toate curțiile de apel din țară: București, Pitești, Sibiu, Craiova, Suceava, Ploiești. Prima cerere privind anularea deciziei CCR din luna decembrie 2024 s-a înregistrat pe 8 aprilie 2025 la Curtea de Apel Timișoara.
Peste 90 de acțiuni prin care se solicita anularea deciziei CCR s-au înregistrat pe 10 aprilie. Toate aveau același tipar și documentele indicate pe site-ul respectiv, scrie
Potrivit datelor centralizate de HotNews, cel puțin șase familii au depus cereri simultan la instanțe. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate la Curtea de Apel București (CAB): nu mai puțin de 30. Toate au fost deja soluționate de instanță: judecătorii au respins cererile, invocând din oficiu lipsa de competență a instanțelor pentru a judeca o hotărâre CCR. Toate cele 30 de hotărâri ale CAB au fost deja contestate de petenți.
Alte 12 cereri au fost respinse de curțile de apel din țară, celelalte dosare aflându-se pe rolul instanțelor. Excepția de a le „respinge pe linie” s-a înregistrat joi la Curtea de Apel Ploiești, unde judecătorul Alexandru Vasile a admis o astfel de cerere și a decis suspendarea efectelor deciziei Curții Constituționare privind anularea alegerilor, până la soluționarea definitivă a dosarului.
Situația cererilor pe curți de apel se prezintă astfel:
- Curtea de Apel București – 30 de cereri
- Curtea de Apel Iași – 15 cereri
- Curtea de Apel Suceava – 15 cereri
- Curtea de Apel Cluj – 16 cereri
- Curtea de Apel Alba Iulia – 11 cereri
- Curtea de Apel Ploiești: – 11 cereri
- Curtea de Apel Bacău – 8 cereri
- Curtea de Apel Târgu Mureș – 7 cereri
- Curtea de Apel Pitești: – 7 cereri
- Curtea de Apel Craiova – 7 cereri
- Curtea de Apel Galați: – 5 cereri
- Curtea de Apel Constanța: – 5 solicitări
- Curtea de Apel Timișoara – 4 cereri
- Curtea de Apel Oradea: – 2 solicitări
Mecanismul contestațiilor împotriva deciziei CCR, coordonat de o fostă judecătoare
Lăcrămioara Axinte, fostă judecătoare, este cea care a publicat pe TikTok filmulețe despre ”strategia” care trebuia urmată de utilizatorii care vor ”turul doi înapoi”, i-a ghidat pe aceștia pas cu pas, prin video explicative, inclusiv despre cum se poate plăti taxa de timbru pe platforma Ghiseul.ro sau cum să downloadeze modelul de plângere prealabilă pe care l-a pus la dispoziția celor interesați.
Ea apare și pe lista celor care au deschis procese. Al ei a fost înregistrat la Curtea de Apel Suceava pe 11 aprilie 2025, însă a primit termen abia pe 20 mai 2025, notează snoop.ro
Axinte este urmărită, pe TikTok, de peste 31.000 de oameni și este cunoscută drept o fană a fostului candidat Călin Georgescu.
Judecătoarea a publicat ”strategia” și pe blogul său, dar și pe site-ul anulareccr.vercel.app.
Cine e Axinte
Fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte s-a făcut remarcată pe rețelele de socializare unde critică războiul din Ucraina, măsurile luate de autorități în cazul pandemiei de Covid-19 și declarațiile fostului președinte Klaus Iohannis, scrie presshub.ro
În ciuda acestor declarații publice, judecătoarea nu a fost deranjată de Inspecția Judiciară, din contra. A fost promovată, în 2019, în funcția de vicepreședinte al tribunalului de către Secția pentru judecători a CSM.
Specialistă în războiul din Ucraina și în dezinformare, critică a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, judecătoarea Axinte a încasat în 2020 un venit de 243.000 de lei din „activitate de judecător și hotărâri judecătorești”. Asta înseamnă 20.000 de lei net pe lună.
Aceasta are o experiență vastă în justiție. În vârstă de 59 ani, a fost judecătoare, ultima oară vicepreședinte al Tribunalului Botoșani (2022).
Pe site-ul luju.ro, Axinte a criticat decizia de a-l exclude din cursa prezidențială pe Georgescu.
„E inadmisibil ca un judecător ÎCCJ să interzică dreptul de a candida unei persoane care nu a fost condamnată definitiv… Ce-ar fi dacă mâine cei 5 judecători din BEC ar fi dați afară din magistratură fără să le fie adusă la cunoștință vreo învinuire? Rușine! Nu meritați nici funcția, nici numele de judecător”, a declarat ea, potrivit snoop.ro
Între 1984 și 1997, Axinte a fost asistentă medicală la Spitalul de Psihiatrie din Botoșani, după ce terminase liceul sanitar.
Apoi, a devenit judecător stagiar la Dorohoi (1998-2003), judecătoare la Judecătoria Botoșani (2003-2009), judecătoare la Tribunalul Botoșani, inclusiv la secția de contencios administrativ și fiscal (2009-2013), apoi președinte a secției a II-a civilă din cadrul aceleiași instanțe și vicepreședinte al Tribunalului Botoșani până în 2022.
Luminița Axinte a fost președintele Biroului Electoral Județean în 2019, la precedentele alegeri prezidențiale.
Snoop a contactat-o pe Axinte, însă aceasta nu a răspuns apelului.
Familii întregi au depus acțiuni în instanță
Printre cele peste 130 de dosare depuse în ultimele săptămâni se numără și unele în care numele de familie al reclamanților este identic.
De exemplu, la Curtea de Apel Cluj, au depus acțiuni consecutive Maria, Alex și Raul Ranga.
Mihaela, Andrei și Ana Maria Chirilă au făcut același lucru la Curtea de Apel Suceava.
Mihaela și Bogdan Constantin Țigănilă, ultimul cu o poză de copertă cu George Simion și Călin Georgescu luând lumină la Înviere, la Curtea de Apel București.
La Curtea de Apel Iași au depus acțiuni Ioan și Theodor Welt.
Ultimul a postat un videoclip cu Lăcrămioara Axinte, în care îndemna oamenii din lista sa de Facebook să urmeze pașii descriși de judecătoare.
Cristi Danileţ: S-a apelat la o „inginerie judiciară”
Fostul judecător Cristi Danilet consideră că o „inginerie judiciară” a făcut posibil ca dosarul legat de anularea deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întreg procesul electoral prezidențial de anul trecut, supranumit și „Turul 2 înapoi”, să ajungă la un anumit judecător, pentru ca acesta să dea o decizie favorabilă.
„În cauza de la Curtea de Apel Ploiești iată dovada ‘ingineriei judiciare’ despre care am vorbit postarea anterioară: intuiția îmi spune că s-a direcționat dosarul către un anumit judecător. Astfel, pentru a se eluda sistemul de repartizare aleatorie computerizată, mai multe persoane care nu au legătură cu dreptul au introdus aceeași cerere la aceeași instanță, Curtea de Apel Ploiești, în aceeași zi. Dosarele s-au înregistrat unul după altul, de la nr 292 la 304. În felul acesta, este de ajuns ca unul singur să ajungă judecătorul ‘preferat’. De ce Ploiești și nu București? De ce nu s-au reunit toate aceste dosare care vizează același obiect? De ce în aceeași zi pe aceeași problemă de drept un complet spune că e albă și unul că e neagră, în timp ce celelalte complete amână cauza sau nu publică soluția? Ei, sunt multe întrebări la care cineva din interior ar trebui să răspundă daca Inspecția Judiciară se va ocupa. Deocamdată, cei care ne pricepem, înțelegem”, a scris Cristi Danileţ pe Facebook.
Cu doar o zi în urmă, un alt judecător, tot de la aceeași instanță, a respins dosarul „Turul 2 înapoi” ca „nefiind de competența instanțelor judecătorești”, mai arată Danileț.
„În dosarul 300/42/2025, completul 1F decide că nu e treaba unei instanțe de judecată să anuleze o hotărâre a CCR. Corect! În dosarul 301/42/2025 completul 12 F decide că o Instanță de judecată poate să anuleze o hotărâre CCR. Aberație! Pariez că reclamații nu au nicio treabă cu dreptul, ci s-a apelat la o ‘inginerie judiciara’: au fost găsite mai multe persoane necunoscute în domeniu și fără vreun interes cărora li s-a ‘servit’ aceeași acțiune de chemare în judecată. Aceste persoane au introdus mai multe acțiuni identice la aceeași instanță care, prin repartizare aleatorie, au revenit unor judecători diferiți. E de ajuns ca un judecător să ia ‘țeapă’ la aberațiile susținute de unii avocați rău intenționați, ca să se creeze o problemă temporară. Noroc că ICCJ va avea ocazia să se pronunțe, anulând hotărârea Curții de Apel Ploiești de azi”, a precizat anterior, într-o altă postare pe Facebook, fostul judecător.
CSM s-a sesizat
Față de această acțiune coordonată, unde un judecător de la Curtea de Apel Ploiești a admis acțiunea unui reclamant, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că va sesiza inspecția Judiciară pentru a face cercetări față de judecătorul Vasile Alexandru de la Curtea de Apel Ploiești care a admis acțiunea.
„În raport de interesul public manifestat față de soluția pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, Secția pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări cu privire la săvârșirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul care a soluționat cauza.
Măsura dispusă are în vedere faptul că în aproximativ 30 de alte cauze identice soluționate de curțile de apel din țară soluțiile pronunțate au fost de respingere a acțiunii, practica judiciară fiind unitară în acest sens”, arată CSM, scrie presshub.ro
