Președintele Volodimir Zelenski a anunțat duminică că este gata să renunțe la funcție pentru a asigura pacea în Ucraina, prin garanții de securitate solide. Mai exact, demisia lui, în schimbul aderării Ucrainei la NATO, a punctat el, scrie hotnews.ro care citează AFP.
„Dacă aveți într-adevăr nevoie ca eu să părăsesc funcția, sunt gata să o fac”, a explicat președintele ucrainean în cadrul unei conferințe de presă la Kiev.
„Pot schimba (președinția) pentru (o aderare la) NATO”, a adăugat el, după ce a fost calificat săptămâna aceasta de Donald Trump drept un „dictator fără alegeri”, care a ales războiul cu Rusia.
Zelenski a explicat, în lunga conferința de presă organizată duminică la Kiev, că prioritatea sa este de a asigura securitatea Ucrainei, iar aderarea la NATO ar fi cea mai bună opţiune.
El a asigurat că nu s-a supărat din cauză că omologul său american l-a numit „dictator”, punctând totodată că nu vrea să „rămână timp de decenii la putere”.
Zelenski a mai afirmat în aceeaşi conferinţă de presă că doreşte să-l întâlnească pe Trump înaintea unui posibil summit între acesta şi preşedintele rus Vladimir Putin, pentru ca întâlnirea să fie „justă”.
„Trebuie să ne întâlnim şi să vorbim” despre acordul cu mineralele cu SUA.
„Cred că această întâlnire trebuie să fie justă, adică (să aibă loc) înainte ca Trump să se întâlnească cu Putin”, a menţionat el.
Zelenski vrea „garanții de securitate” din partea lui Trump
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mai afirmat duminică că dorește ca Donald Trump să înțeleagă poziția sa și să ofere garanții de securitate pentru a ajuta Kievul să se protejeze de un nou atac rusesc după un eventual acord de încetare a ostilităților.
„Îmi doresc foarte mult din partea lui Trump o înțelegere reciprocă”, a spus Zelenski în această conferință de presă susținută în ajunul împlinirii a trei ani de la debutul invaziei ruse.
„Garanțiile de securitate din partea lui Trump sunt indispensabile”, a adăugat el, în contextul în care președintele SUA a adoptat o parte din retorica Kremlinului, pe fondul discuțiilor ruso-americane privind războiul din Ucraina, de la care Kievul a fost exclus.
„Nu voi semna ceva care va fi plătit de zece generații de ucraineni”
Președintele ucrainean a mai declarat că Washingtonul și Kievul se apropie de un acord asupra resurselor minerale ale Ucrainei, chestiune care a devenit un punct de dispută cu Statele Unite.
„Facem progrese”, a declarat Zelenski în conferința de presă, precizând că oficiali din ambele tabere au fost în contact cu privire la acest acord mai devreme în cursul zilei.
„Nu voi semna ceva care va fi plătit de zece generații de ucraineni”, a punctat totuși președintele.
Volodimir Zelenski a mai declarat că speră ca întâlnirea sa de luni cu mai mulți lideri ai țărilor aliate, în special din Europa, va constitui „un punct de cotitură”, în condițiile în care Kievul și partenerii săi încearcă să se mobilizeze în fața discursului ostil al președintelui SUA, care vrea să negocieze un acord cu Rusia.
„Avem o reuniune importantă mâine, un summit. Poate că acesta va fi un punct de cotitură”, a declarat președintele ucrainean, menționând o reuniune la Kiev a 13 oficiali străini și a altor 24 prin legătură video, pentru a marca împlinirea a trei ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei.
Liderii UE au ajuns la Kiev
Liderii Uniunii Europene au ajuns luni, 24 februarie, la Kiev pentru a-şi exprima susţinerea faţă de Ucraina în ziua în care se împlinesc trei ani de la declanşarea invaziei ruse.
Printre invitații la evenimentele de marcare a trei ani de la invazia Rusiei sunt președintele Consiliului European, Antonio Costa, precum și prim-miniștrii țărilor nordice și ai Spaniei.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, aduc un omagiu, într-o declaraţie comună dată publicităţii luni dimineaţă, „tuturor celor care şi-au sacrificat viaţa şi au pierdut persoane iubite pentru independenţa şi libertatea Ucrainei”.
„Cu trei ani în urmă Rusia a declanşat un război la scară mare de agresiune împotriva Ucrainei. Războiul brutal al Rusiei vizează în mod deliberat infrastructură civilă şi esenţială pentru ţară. Poporul ucrainean a arătat curaj în apărarea ţării şi a principiilor esenţiale ale legii internaţionale”, arată liderii celor trei instituţii ale UE, conform Agerpres.
Ei precizează, în declaraţia comună, că „Rusia şi conducerea sa este singura responsabilă pentru acest război şi atrocităţile comise împotriva populaţiei ucrainene” şi îşi reiterează apelul ca toţi cei responsabili să fie traşi la răspundere pentru crimele de război şi crimele împotriva umanităţii comise.
„Salutăm paşii recenţi spre înfiinţarea unui Tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”, au mai afirmat ei. Uniunea Europeană a furnizat Ucrainei asistenţă economică, umanitară, financiară şi militară de 135 de miliarde de euro, din care 48,7 miliarde de euro reprezintă doar sprjinul militar, se menţionează în declaraţia comună.
„UE va continua să furnizeze Ucrainei sprijin financiar regulat şi previzibil”, inclusiv pentru reconstrucţia ţării după război.
Ei susţin că Ucraina a făcut „progrese semnificative în reformele legate de aderare în cele mai dificile circumstanţe”.
„Integrăm deja Ucraina în piaţa internă a UE. Viitorul Ucrainei şi al cetăţenilor ei este în Uniunea Europeană”, au mai afirmat cei trei lideri de instituţii de la Bruxelles.
„Într-un mediu internaţional şi geopolitic plin de provocări, subliniem importanţa menţinerii solidarităţii transatlantice şi globale cu Ucraina. Subliniem nevoia de a asigura concentrarea comunităţii internaţionale pe susţinerea Ucrainei în obţinerea unei păci cuprinzătoare, juste şi de durată plecând de la formula ucraineană pentru pace”, au mai transmis Ursula von der Leyen, Antonio Costa şi Roberta Metsola.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan participă în format online.
Trei ani de război în Ucraina
Luni, 24 februarie 2025, sunt trei ani de când Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să invadeze Ucraina. Războiul, pe care Kremlinul l-a numit tot timpul o „operațiune militară specială de denazificare și demilitarizare” a statului vecin care refuză să i se subordoneze, se întinde pe sute de kilometri de linii de front, a devastat zone vaste din țară, a ucis zeci de mii de oameni și a strămutat alte milioane de persoane, scrie hotnews.ro
În pofida așteptărilor, Ucraina a rezistat într-o luptă existențială pentru supraviețuire, susținută de un flux de asistență militară occidentală. Cu toate acestea, mașina de război rusească, mult mai mare, continuă să macine teritoriul ucrainean și să lanseze rachete și drone asupra orașelor ucrainene.
În urmă cu trei ani, când trupele rusești au intrat în Ucraina, și-au adus uniformele de paradă cu ele în drumul spre Kiev. Președintele Vladimir Putin se aștepta la o victorie rapidă, amintește Associated Press.
Ceea ce Putin a numit „operațiune militară specială” s-a transformat în cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial. Zeci de mii de oameni au fost uciși, orașe întregi au fost reduse la ruine fumegânde, milioane de ucraineni au devenit refugiați, iar Rusia a fost izolată de Occident.
Putin a invadat Ucraina la 24 februarie 2022, după ce a cerut ca NATO să renunțe la aderarea Ucrainei și să retragă trupele alianței de pe flancul estic al NATO, acțiuni respinse de Occident.
Liderul rus a motivat că mișcarea sa a fost necesară pentru a proteja interesele de securitate ale Rusiei și pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă din Ucraina. Kievul și aliații săi au denunțat mișcarea sa ca fiind un act de agresiune neprovocat. Ucrainenii au văzut-o ca pe o încercare a Moscovei de a le distruge suveranitatea și identitatea națională.
