După demiterea lui Klaus Iohannis, președinte interimar al României urmează să fie din 12 februarie 2025 actualul președinte al Senatului, Ilie Bolojan, liderul PNL.
Constituţia României prevede că, dacă funcţia de preşedinte devine vacantă, interimatul este asigurat în ordine de preşedintele Senatului, urmat de cel al Camerei Deputaților, scrie libertatea.ro
La Articolul 97 din Constituție scrie: „Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces”.
Apoi, după 3 luni, Guvernul va organiza alegeri, mai scrie la lege. Iar articolul 98 din Constituție prevede: „Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.
Ce atribuții are un președinte interimar al României
Președintele interimar preia atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări:
- Reprezintă statul român pe plan intern și internațional
- Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora
- Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor
- Poate adresa mesaje Parlamentului
- Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului
- Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrulu
- Îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate
- Poate participa la ședințele Guvernului
Limitări ale președintelui interimar:
Conform articolului 98, alineatul (2) din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică:
Nu poate dizolva Parlamentul.
Nu poate iniția un Referendum.
Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.
Cătălin Predoiu va conduce PNL
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, va prelua interimar șefia Partidului Național Liberal, după ce Ilie Bolojan își va asuma funcția de președinte al României, au declarat surse politice pentru HotNews.ro.
De asemenea, Mircea Abrudean va fi președintele interimar al Senatului României.
Cine este Ilie Bolojan, președintele Senatului
Născut pe 17 martie 1969, în localitatea Birtin, comuna Vadu Crișului, județul Bihor, Ilie Bolojan și-a început educația la Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea (1983-1987). Și-a continuat formarea academică urmând simultan două specializări la Timișoara: mecanică la Institutul Politehnic „Traian Vuia” (1988-1993) și matematică la Universitatea din Timișoara (1990-1993).
Pregătirea sa în administrație publică include specializări la ENA (École Nationale d’Administration) în Franța (2005) și programe de perfecționare la Institutul Național de Administrație din București (2005-2006), cu accent pe procesul de descentralizare administrativă și formarea funcțiilor prefectorale, scrie stirileprotv.ro
Ascensiunea administrativă
Experiența profesională a lui Bolojan s-a dezvoltat treptat, începând cu poziția de profesor la Școala Ajutătoare Tileagd (1993-1994). A acumulat experiență în sectorul privat ca administrator de firmă (1994-2004), înainte de a-și construi cariera în administrația publică.
Parcursul său administrativ include funcțiile de consilier local în Aleșd (1996-2004), consilier județean Bihor (2004-2005), prefect al județului Bihor (2005-2007) și secretar general al Guvernului României (2007-2008). Perioada 2008-2020 l-a consacrat ca primar al municipiului Oradea, unde a exercitat trei mandate consecutive, urmate de conducerea Consiliului Județean Bihor din 2020.
Realizările din administrația publică
Sub conducerea sa, Oradea a cunoscut transformări semnificative în infrastructură și servicii publice. Ca președinte al CJ Bihor, a stabilit un record de investiții publice în 2023, depășind 200 milioane de euro. Proiectele sale emblematice includ dezvoltarea infrastructurii rutiere, modernizarea Aeroportului Oradea și implementarea unor proiecte majore în domeniile sănătății și educației.
Principiile sale manageriale au inclus constant reducerea cheltuielilor administrative, atragerea fondurilor europene și implementarea unor proiecte majore în infrastructură, sănătate și educație. Realizările sale includ dezvoltarea șoselelor de centură, modernizarea aeroportului Oradea și multiple proiecte de reabilitare urbană.
Ce avere are Ilie Bolojan
Conform ultimei declarații de avere din iunie 2024, Bolojan deține două terenuri în Bihor (unul agricol de 20.996 metri pătrați și unul intravilan de 4.043 metri pătrați), o casă de 100 metri pătrați în Vadu Crișului și un apartament în Oradea. Veniturile sale anuale includ indemnizația de la de la Senatul Românirei, venituri din chirii și alte surse administrative.
Viața personală
În plan personal, Bolojan a fost căsătorit cu Florentina Bolojan, pe care a cunoscut-o în perioada studenției. În timp ce el studia Matematica și Mecanica la Timișoara, ea urma cursurile Facultății de Arte, secția design vestimentar. Din căsătoria lor au rezultat două fiice. După mai bine de două decenii de mariaj, cei doi au divorțat în 2013, într-o manieră discretă, caracteristică stilului său de a-și proteja viața personală de expunerea publică. Fosta sa soție este în prezent consultant la Asigurări de viață NN și psiholog la Maternitatea din Oradea.
Ilie Bolojan și reducerile de personal de la Senat
După alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, Ilie Bolojan a câștigat un mandat de senator și odată cu investirea noului Parlament, a fost ales președinte al Senatului.
Printre primele măsuri anunțate se referă la reducerea numărului angajaților din Senat. Astfel s-a decis reducerea schemei de funcţionare a instituţiei cu 24% – de la 796 de posturi, din care aproximativ 30 sunt libere, la 610 posturi -, iar cheltuielile privind întreţinerea autoturismelor vor fi diminuate. Decizia de recucere a posturilor a provocat un protest spontan al angajaților din instituție.
Bolojan a afirmat că vor fi reduse cheltuielile de funcţionare de la Senat prin reducerea flotei de maşini şi a cotelor de combustibil cu 20%, precizând că în acest mod activitatea instituţiei se poate desfăşura în condiţii civilizate şi cu costuri rezonabile.
El a anunţat introducerea unui sistem electronic de acces în Parlament pentru angajaţi deoarece în prezent nu există un control al prezenţei la locul de muncă.
