miercuri, aprilie 17, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

20 martie – Echinocțiul de primăvară 2023: Începe primăvara astronomică

Echinocțiul de primăvară marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic. Începând de la această dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.

Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă. Denumirea populară a fenomenului astronomic este „Târ Înainte”, respectiv „Târ Înapoi” (potrivit volumului „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu, 2000).

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

Durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstiţiul de vară. În perioada echinocţiului de primăvară, totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. 

Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite perioade ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia.

Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptică, ce marchează de fapt planul orbitei Pământului, care face cu Ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′, conform informațiilor publicate pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Primăvara astronomică, pentru toată emisfera nordică, începe odată cu echinocţiul de primăvară, care are loc în 2023 pe data de 20 martie, iar în emisfera sudică a Pământului, fenomenul fiind invers, marchează începutul toamnei astronomice.

În regiunile polare din emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

România trece la ora de vară pe data de 26 martie, care devine, astfel, ziua cea mai scurtă a anului, având, teoretic, 23 de ore, scrie digi24.ro

În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore, la ora de iarnă). Revenirea la ora de iarnă se va face duminică, pe data 29 octombrie 2023, atunci când ora 04:00 va deveni ora 03:00, iar lumina solară va fi pentru mai puține ore pe cer, iar astfel noaptea devine mai lungă. Când trecem la ora de iarnă, dormim cu o oră mai mult. Ziua de 29 octombrie 2023 va avea 25 de ore.

Politica