marți, iunie 18, 2024

Ultima ora

Sport

A fost raportat primul pacient cu ciupercă neagră din acest an

În urmă cu o săptămână a fost operat primul pacient cu ciupercă neagră sau mucormicoză din acest an. Directorul medical al Institutului de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională ORL ”Prof. Dr. Dorin Hociotă” din Capitală a explicat că afecțiunea poate apărea la o lună după infectarea cu Covid-19.

”Pacientul este vârstnic, cu multiple probleme de sănătate printre care şi diabetul zaharat, a avut acum ceva vreme Covid-19. El a fost diagnosticat în altă clinică de ORL unde s-a prelevat o probă bioptică şi diagnosticul anatomo-patologic a fost pus de mucormicoză rino-sinuzală, el a fost trimis către Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş pentru tratament medicamentos, antifungic, colegii noştri de acolo ne-au rugat să rezolvăm partea chirurgicală a problemei, lucru pe care l-am şi făcut, practic sub anestezie generală am îndepărtat tot ţesutul invadat de mucormicoză.

Ulterior pacientul a fost retrimis către colegii noştri pentru tratamentul cu antifungic, urmând să fie supravegheat.

Policlinica Buna Vestire Craiova

În 2021 a fost o avalanşă de cazuri de mucormicoză, cazul acesta pare să fie unul singular cel puţin până în acest moment, acum vom vedea ce se va întâmpla în continuare pentru că, aşa cum vedeţi, cazurile încep să crească şi atunci vedem dacă nu vom mai avea parte de astfel de pacienţi. Cei 6 pacienţi îngrijiţi de noi în 2021 au supravieţuit toţi, o singură pacientă şi-a pierdut un ochi pe fondul infecţiei fungice”, a explicat medicul Răzvan Hainăroşie pentru News.ro.

Medicii spun că această afecțiune a devenit din ce în ce mai întâlnită după izbucnirea pandemiei de covid-19.

”Este o infecţie fungică despre care vorbeam şi înainte de pandemie şi este important de spus că mucormicoza, se mai numeşte şi zigomicoză, este o infecţie determinată de fungi, fungi pe care îi găsim în mediul înconjurător în mod normal, şi atunci este foarte clar că o persoană care are un sistem imunitar compromis, lucru care se poate întâmpla la cine are un diabet zaharat decompensat, la persoane care au o infecţie HIV-SIDA, sau transplant de organe, şi în general la persoana care din diverse considerente, inclusiv infecţia cu Sars-Cov-2, ajunge să aibă un sistem imunitar cu probleme importante poate să facă printre altele şi această infecţie. Noi, în anul 2021, ne-am dat seama că pacientul cu status post-Covid, mai ales cel care a avut o formă severă şi a fost un pacient cu o imunitate deficitară, poate să facă mult mai frecvent o astfel de infecţie decât se întâmpla înainte de pandemie.

Dacă îi întrebăm pe medicii ORL-işti ne vor spune că înainte de pandemie aceste cazuri erau nu excepţionale, mai mult de atât şi că au văzut acum cazuri cum nu au văzut în toţi anii de dinainte. Este adevărat că nu vorbim de o situaţie frecventă, dar vorbim de o situaţie care e reală şi tragem un semnal de alarmă în raport cu pacienţii care încă pot face această infecţie”, a explicat dr. Adrian Marinescu, directorul medical al INBI Matei Balş.

Potrivit acestuia, boala nu se transmite de la un pacient la altul. În funcţie de zona în care se extinde, pot exista forme uşoare şi forme severe de boală. Formele severe sunt cele în care sunt afectate mai multe organe, caz în care prognosticul rămâne rezervat, spune Dr. Marinescu.  

„În primul rând că poate să dea multiple afectări, cel mai frecvent este o afectare la nivelul sinusurilor, şi aici vorbim de o formă care în general este mai uşoară dacă este tratată la timp, dar există prindere pulmonară, există prindere la nivelul pielii, sistemului gastro-intestinal şi mai ales la nivelul creierului.

În general formele severe sunt formele diseminate, în momentul în care vorbim de diseminare este o prindere multiorganică şi, din păcate, dacă ajungem la acea formă posibilitatea de intervenţie este foarte redusă şi indiferent ce am face ca tratament prognosticul este nefavorabil.

În al doilea rând, nu este o boală care să se transmită de la un pacient la altul, este foarte important, deci este un lucru pe care îl ai tu individual în raport cu propriul tău sistem imunitar şi într-adevăr infecţia cu Sars-cov-2 poate să predispună.

În al treilea rând, tratamentul trebuie să fie instituit foarte repede, dacă nu se intervine la timp, dacă nu este un diagnostic rapid este evident că nu mai ai cum să intervii decât într-o mică măsură sau deloc”, a precizat medicul.

Tratamentul pentru mucormicoză, variantă secundară folosită în România. Tratamentul de elecţie, care este cel mai eficient, nu se găseşte la noi.

„Tratamentul de elecţie este mai greu de găsit în România în momentul de faţă, amfotericină b, dar există variantă secundară, posaconazolul, dar, atenţie, acest tratament este util doar în cazul în care ai un diagnostic la timp şi în mometul în care ai o echipă multidisciplinară, pentru că ai nevoie de ORL-ist, poţi să ai nevoie de neurolog sau neuro-chirurg şi aşa mai departe, ORL-ist care să vină practic cu intervenţia chirurgicală, pentru că îndepărtarea ţesuturilor care sunt deja afectate joacă un rol extrem de important, tratamentul vine împreună cu acea intervenţie, fără acea intervenţie lucrurile categoric că nu vor merge bine”, a explicat Dr. Marinescu.

Cazurile de mucormicoză nu apar neapărat în timpul valurilor de Covid-19. Sunt situaţii în care boala apare după ce un pacient a fost internat pe o perioadă lungă de timp în spital cu o formă severă de Covid-19 sau chiar în timpul internării.

”Faptul că am avut mai puţine cazuri de Covid sigur că de aici s-au şi selectat mai puţini pacienţi cu mucormicoză, dar nu înseamnă că trebuie să fie neapărat în timpul valului, oricine face o infecţie cu Sars-Cov-2 şi are o formă severă, şi are dintr-o dată un sistem imunitar care este cu probleme cum este şi cazul de faţă, poate să ajungă să facă printre altele şi această complicaţie la distanţă, care apare la interval de o lună, în acest interval se întâmplă, undeva după momentul acut.

O să mă întrebaţi, bine, dar cum sunt pacienţi care, în timp ce erau internaţi pentru infecţia cu Sars-Cov-2, au descoperit mucormicoza. Pentru că era vorba de forme severe, prelungite şi de pacienţi care au rămas un interval lung de timp internaţi. Vă aduc aminte că în terapie intensivă pacienţii au stat luni de zile, au trecut de momentul acut şi a apărut această complicaţie care putea să le pună viaţa în pericol şi s-a ajuns în momentul în care decesul să fie prin mucormicoză şi nu prin boala de bază”, a detaliat Dr. Marinescu.

Foto: pixabay

Politica