De la probleme din domeniul sănătății până la depolitizarea învățământului, de la colectarea selectivă și până la sprijinirea agricultorilor doljeni, toate au reprezentat subiecte de maxim interes, discutate în cadrul unei conferințe de presă la care au participat reprezentanți ai formațiunii politice USR-PLUS Dolj.
Evenimentul a fost organizat vineri cu prilejul vizitei europarlamentarului Nicolae Ștefănuță în municipiul Craiova. Alături de el s-au aflat deputatul Daniel-Sorin Gheba, senatorul Cosmin-Marian Poteraș, precum și președinții Biroului Județean USR-PLUS Dolj, Cezar Drăgoescu, respectiv Ștefan-Alexandru Artene, președintele Biroului Local USR-PLUS Craiova.
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță s-a axat pe problemele legate de mediu și sănătate, atât din Craiova, cât și din județul Dolj, ale căror soluții sunt discutate la nivelul Parlamentului European. Acesta a subliniat câteva dintre inițiativele personale demarate, dar, cel mai important, a pus accentul pe obiectivele pregătite pentru viitor.
„Sunt un europarlamentar care activează pe trei zone – mediu, sănătate și pe buget, întrucât lucrurile acestea sunt conectate între ele foarte mult.
În principal, în anul acesta de mandat a fost foarte mult despre pandemie și despre crize. Eu mi-am găsit acolo un rol foarte important, pentru că Europa era nepregătită pentru pandamie. Eu am mers la Bruxelles cu un mandat de mediu; m-am gândit că o să avem nevoie de resurse foarte importante ca să facem față unei crize climatice. Așa a fost viziunea mea.
Iată că resursele pe care le-am dorit pentru a face față unei crize climatice au fost folosite și în caz de pandemie. Aici vorbesc de rezerve strategice europene medicale, care sunt foarte importante. La începutul pandemiei nici măcar nu aveam aceste măști de protecție, atunci se spălau și se refoloseau. Printr-un amendament în Parlamentul European am reușit să avem rezerve strategice europene pe care chiar România le-a primit. Acesta a fost unul dintre rezultatele care mie îmi sunt foarte dragi. Se numește „Mecanismul european de protecție civilă”, care, apropo, va fi invocat în multe cazuri.
De asemenea, vă amintiți că în 2018 a fost o criză foarte mare de imunoglobulină în România. Tot Uniunea Europeană a fost cea care a sărit în ajutorul românilor. Tocmai ce am venit de la Universitatea de Medicină și Farmacie unde am discutat cu reprezentanții despre finanțarea cercetării pe cancer și a tratamentului oncologic în România. Acesta era o altă preocupare importantă a mea”, a spus Nicu Ștefănuță.
Prevenția cancerului, pe lista de priorități a europarlamentarului
Totodată, Nicolae Ștefănuță și-a exprimat interesul pentru lupta împotriva cancerului în România, gândind un mecanism prin care să fie achiziționate medicamente și echipamente necesare în acest sens.
„Sunt coordonator din partea familiei politice Renew Europe din care USR-PLUS este membru activ și partea de cancer este foarte importantă. Vom vizita și alte secții de oncologie din oraș întrucât Craiova este un centru oncologic important pentru mine. Ce doresc să fac pentru partea de oncologie și ce am început să fac la Parlamentul European este să luăm oportunitățile pe care le-am găsit în pandemia de Covid-19 și să le folosim și pe partea de cancer. În România lipsesc adesea molecule esențiale care se găsesc în străinătate și ajung pe rețele purtate de oameni în rucsac în loc să le găsim pe piață de îndată ce ele apare.
Luptă pentru un mecanism de achiziție centralizată ca să vedem care sunt medicamentele lipsă din România și să vedem de câte ori nu se găsesc. Să dăm ulterior Uniunii Europene registrul al inegalității și să le achiziționăm la nivel de Uniune Europeană. Achizițiile acestea publice de medicamente rare pentru cancer sunt o cale de a avea ajutor pentru români din partea UE. De asemenea, ne ocupăm de echipamente medicale pentru statele europene.
Așa cum am spus, eu în criza pandemică nu am văzut o problemă, ci o oportunitate. O oportunitate ca Europa să aibă o voce mai puternică în sănătate.
Totodată, am realizat, prin cealaltă pălărie a mea de europarlamentar la buget, un buget de 5,1 miliarde de euro pentru sănătatea europeană. Poate ni se pare puțin sau mult, dar înainte aveam 300 de milioane de euro, iar acum sunt cinci miliarde. Și vreau ca din acești bani, o parte foarte mare să ajungă în România. Mă bucur că în programele operaționale se va regăsi un program operațional de sănătate și că în PNRR există o bună parte – aproape trei miliarde de euro – care ține de renovarea spitalelor și dotarea cu echipamente.
O ultimă idee europeană la care țin foarte mult se referă la sistemul creat – Early World Rescue System (Sistemu timpuriu de salvare a populației) – prin care spitalele din Europa pot să transmită ce nevoi au. La Sibiu, de pildă, au lipsit generatoare de oxigen. Însă, prin Ministerul Sănătății, s-a putut da mesajul în Europa că lipsesc și prin sistemul acesta se pot achiziționa sau împrumuta echipamente din alte spitale europene. Mi se pare un lucru bun de care România poate beneficia.
În ceea ce privește mediu, pentru că lucrez foarte mult pe acest sector și știu că este o preocupare foarte importantă în Craiova și în Dolj. În județ, avem problema deșertificării solului și schimbărilor climatice. Trebuie să spun că sunt printre parlamentarii cei mai vocali care a spus că avem o criză climatică și să urgentăm faptul că avem nevoie de bani pentru asta. România, prin reprezentanții ei, nu a fost mereu așa vocală pe plan european.
La nivel de Craiova însă știu că există probleme cu colectarea selectivă a deșeurilor, chiar probleme mari. Și aici mă bucur că în PNRR sunt 1,3 miliarde pentru sistemele de deșeuri, iar USR-PLUS are un sistem de colectare asumat în programul de guvernare și de garanție așa cum au toate țările Uniunii Europene care ne va ajuta să reducem plasticul. În PNRR sunt 100 de milioane de euro rezervați pentru sistemul acesta, pentru că, după cum știe toată lumea, problema deșeurilor nu se rezolvă individual ci printr-un sistem. Chiar dacă oamenii colectează selectiv, gunoaiele pot ajunge la grămadă în mașinile de salubritate și nu am rezolvat nimic. Tot sistemul trebuie rezolvat de la un cap la altul”, a mai spus europarlamentarul.
Tot înainte pentru sănătate cu „oameni implicați în lupta baionetelor cu canerul”
Proiectele gândite de europarlamentarul Nicolae Ștefănuță au fost susținute de medicul specialist oncolog și președintele Biroului Local USR-PLUS Craiova, Ștefan-Alexandru Artene, pentru care sănătatea constituie prioritatea zero.
Acesta a atras atenția asupra numărului îngrijorător de cazuri în care românii care pierd lupta cu cancerul de col uterin.
„Când vine vorba de sănătate, de obicei, politicienii sunt omniprezenți la tăiat de panglici și poze făcute cu aparate scumpe, dar este minunat să vezi că mai sunt și oameni implicați în lupta aceasta a baionetelor cu cancerul.
Nu știu dacă știți cum ne situăm noi în ceea ce privește prevenția cancerului, dar vă pot da niște cifre și apoi trageți dumneavoastră concluziile. În anul 2019, în Elveția, care are aproape zece milioane de locuitori și este prima țară în prevenția cancerului de col uterin, au murit 37 de femei din această cauză. În România, o țară cu o populație aprope dublă, numărul femeilor care a murit de cancer de col uterin fost de două mii. Nu trebuie să fii expert în matematici ca să realizezi că este vorba despre o discrepanță enormă. Aceleași probleme sunt întâlnite și în alte tipuri de cancer.
România a avut o întrerupere de mai bine de un deceniu a vaccinării pentru cancerul de col uterin, dar cu ajutorul doamnei ministru Mihăilă situația a fost deblocată, iar primele doze de vaccin împotriva cancerului de col uterin au ajuns în România și a fost distribuite.
La fel, Universitatea de Medicină și Farmacie a derulat un proiect de identificare a cancerului de col în stadii incipiente, prin care își propune screening-ul a peste 60.000 de oameni pentru depistarea cancerului în stadii incipiente. Este un proiect extraordinar pentru că în zona Olteniei, în ceea ce privește, la fel ca și în restul țării, este foarte scăzută.
Este foarte bine că avem oameni politici care nu știu doar să zâmbească la poze și încearcă să schimbe ceva la una dintre cele mai neglijate practic ale medicinei moderne”, a precizat medicul Ștefan-Alexandru Artene.
