Conecteaza-te cu noi

Oltenia

“Să dăruim inimii mişcarea vieţii”

Publicat

pe

Astăzi, România, celebrează Ziua Inimii. A XX-a ediţie a Zilei Naţionale a Inimii (ZNI) se focalizează şi în acest an pe sporirea activităţii fizice în toate ipostazele vieţii cotidiene, sub sloganul “Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă, acasă, în timpul liber şi circulând între acestea”.

“Obiectivele ţintesc conştientizarea publică în privinţa beneficiilor ACTIVITĂŢII FIZICE (AF) în prevenirea obezităţii, bolilor cardiovasculare, cancerelor şi diabetului şi atingerea unor doze (intensitate x durată) de AF care să atragă beneficii în aspecte ale stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat, alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a izolării sociale).

Studii mai noi sugerează rolul activităţii fizice în reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului, frânarea instalării şi progresiei aterosclerozei; unele date sugerează chiar un potenţial de regresie a aterosclerozei,” au transmis specialiștii Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj.

 

Recomandările privind nivelul ACTIVITĂŢII FIZICE, cu intensitate moderată în timpul liber, mai arată reprezentanții DSP Dolj,  s-au cristalizat actualmente după cum urmează:

          – Adulţi sănătoşi cu munca dominant sedentară: 30 la 60 min. în cele mai multe zile ale săptămânii, preferabil zilnic.

          – Copii/tineri sănătoşi: 60 min. în cele mai multe zile ale săptămânii, preferabil zilnic.

          – Adulţii angrenaţi în muncă foarte solicitantă fizic sunt deja la risc şi trebuie să-şi asigure monitorizare specială a sănătăţii cardiovasculare; pentru aceştia, timpul liber trebuie consacrat unor activităţi de relaxare cu consum energetic minim.

 

Experţii estimează că în Europa există o tendinţă de descreştere a nivelului activităţii fizice din cauza prăbuşirii la nivele minimale a efortului fizic în muncă, ce nu este compensată de mişcarea în timpul liber. Mai îngrijorătoare este situaţia copiilor şi adolescenţilor, în special a fetelor, pentru care supraponderalitatea a ajuns din excepţie aproape o regulă.

Experţii au identificat o serie de soluții ce includ, dincolo de educaţia preventivă pe toate canalele de promovarea sănătăţii aparţinând administraţiei publice sau ONG-urilor, “încurajarea transportului activ (mers pe jos, bicicleta) la/de la muncă/şcoală, extinderea pe toate căile legale şi accesibile a zonelor verzi de agrement dotate cu piste protejate pentru ciclişti sau joggeri, rezistenţa faţă de alungarea din şcoli şi licee a orelor de educaţie fizică, capacitarea (dacă nu obligarea) media radiodifuzate de a face loc în grilele de programe modelelor sportive oferite tineretului, pe seama reducerii timpului de antenă alocat încăierării fără de sfârşit a politicienilor.” 

România se plasează, în Europa, în ierarhia inactivităţii fizice la populaţia peste 15 ani pe o poziţie mijlocie cu o prevalenţă, totuşi îngrijorătoare, de circa 40%.

În privinţa prevalenţei supraponderalităţii la adolescenţii de 13 ani, țara noastră, se găseşte de asemenea la mijlocul euro-scalei cu o prevalenţă de circa 20%.

Totuşi pentru fetele/adolescentele mici, de 11-15 ani, din România, euro-bazele de date indică în intervalul 2005/2006 – 2009/2010 o scădere alarmantă a activităţii fizice, cu peste 60%, potrivit datelor prezentate de specialiștii DSP Dolj.

„Mişcarea pentru sănătate face în ţara noastră obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscut şi pus în aplicare. Potrivit acestuia, “Toate bazele sportive din reţeaua MTS sunt puse la dispoziţia populaţiei gratuit, de 3 ori pe săptămână, timp de minimum 2 ore, pentru activităţi recreativ-sportive în afara orarului stabilit pentru acţiuni de performanţă sau competiţii, după un program stabilit de direcţiile judeţene pentru tineret şi sport”. Un nivel suficient al mişcării pentru sănătate reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multi-sectorială şi multi-disciplinară la nivel populaţional şi mai ales suportul substanţial şi consecvent al mass-media,” au mai arătat specialiștii DSP Dolj.

Continue Reading