Puţini craioveni cunosc faptul că în judeţul Caraş Severin, la mică distanţă de Băile Herculane, există un sat numit Globu Craiovei, cu o tradiţie aparte.
Craiovenii merg des în vacanţă sau pentru câteva zile libere în Caraş Severin, în special în staţiunea Băile Herculane. Însă sunt şi alte locuri din acest judeţ care pot fi vizitate. Cascadele Bigăr şi Beuşniţei, Lacul Ochiul Beiului, Lacul Dracului şi staţiunile Trei Ape, Semenic şi Crivaia, sunt câteva dintre locurile deosebite care pot fi vizitate în Caraş Severin.
Pe traseu se poate vedea un sat, care pare uitat de lume, însă titulatura sa atrage: Globu Craiovei. Este un sat foarte vechi din judeţul Caraş Severin, teritoriul pe care se află fiind locuit din cele mai vechi timpuri. Numele său este compus din Glob, care vine de la slavul globoka, care înseamnă adâncitură şi Craiova, numele râului pe care este amplasat. Din punct de vedere al dovezilor scrise despre existenţa satului, prima menţiune referitoare la satul Glob datează din anul 1547.
Numeroase obiceiuri păstrate
Satul Globu Craiovei, care este parte componentă a comunei Iablaniţa, are tradiţii care se păstrează şi acum. Obiceiurile de Anul Nou, de Sân Toaderi, de Mătcălău şi de Nedeie. Naşterea, căsătoria, moartea sunt etape ale vieţii care aveau obiceiurile lor.
De asemenea, Globu Craiovei are şi o rezervaţie naturală – locul fosilifer.
Rezervaţia naturală are o suprafaţă de două ha, aflată în partea sud-estică a satului Globu Craiovei, în partea vestică a văii Craiovei (un afluent de dreapta al râului Mehadica), şi a fost declarată monument al naturii. Aria protejată reprezintă o zonă colinară de deal cu vegetaţie forestieră (păduri şi tufărişuri) şi pajişti naturale, unde în roci sedimentare de calcare, argile şi nisipuri, se găsesc depozite cu faună fosiliferă, constituite din resturi, fosile de moluşte şi gastropode.
Alte evenimente deosebite sunt „Balul Izmenelor”, manifestare tradiţională bănăţeană şi Ruga bănăţeană, care are loc pe 26 octombrie, exact de Sfântul Dumitru, ocrotitorul capitalei Băniei.
O scurtă istorie a satului Globu Craiovei
Localitatea apare menţionată în conscripţia lui Marsigli din anul 1690 cu numele Globu Krajovij, districtul Mehadia, şi era un sat locuit doar de români. În 1773 a fost arondată graniţei militare, iar doi ani mai târziu a intrat în componenţa regimentului româno-ilir nr.13 cu sediul la Biserica Albă.
Grănicerii din Glob făceau parte din compania a V-a, cu sediul la Petnic. La scurt timp, ei au participat la apărarea graniţei austriece în războiul cu turcii din 1788-1789.
Atunci întreaga zonă de graniţă a fost devastată, mulţi locuitori fiind ucişi sau capturaţi şi trimişi în robie în Imperiul Otoman. În anii care au urmat, incursiunile turceşti au împiedicat dezvoltarea zonei şi abia în 1802-1804, aşezarea se stabilizează ca urmare a măsurilor de redresare economică. Satul a fost sistematizat, casele au fost comasate într-o singură vatră, iar familiilor de grăniceri li s-au dat în folosinţă terenuri agricole. Treptat, rolul de apărare s-a diminuat, în schimb grănicerii bănăţeni au fost angrenaţi în luptele Imperiului în vestul Europei.
După Revoluţia din 1848, regimul militar s-a relaxat, ceea ce permite o dezvoltare economică mai susţinută a zonei de sud, prin practicarea de meserii şi comerţul cu vecinii. După instaurarea regimului dualist austro-ungar, regiunea de graniţă din sudul Banatului a fost demilitarizată şi regimentele desfiinţate. În anul 1873 s-a înfiinţat judeţul Severin, cu sediul la Caransebeş, Globu Craiovei fiind arondat plasei Orşova.
În 1913, numele localităţii a fost maghiarizat, devenind astfel Kiskiraymezo, adică „livada mică a craiului”.
După unirea Banatului cu România, s-a revenit la vechiul nume.
