Şcoala trebuie să acorde importanţă problemei absenţelor, cât şi problemei dialogului cu părinţii pentru a putea fi prevenit abandonul şcolar. Abandonul şcolar este o problemă tot mai des întâlnită în România, fiind în creştere în ultimii ani şi afectează în special patru categorii de copii: cei de etnie romă, cei care au crescut în familii sărace, cei din mediul rural şi cei cu dizabilităţi.
Despre rata abandonului şcolar s-a discutat la seminarul Freedom House ,,Burse europene: Jurnalişti în dialog”, care a avut loc la Constanţa, în perioada 11-13 iulie.
Potrivit unor studii realizate de Ministerul Educaţiei, în ultimii trei ani, rata abandonului şcolar la noi în ţară a crescut fiindcă abia din 2010 s-au văzut, cu adevărat, efectele crizei financiare.
Mai mult, rata abandonului a crescut în ultimul timp, fiindcă au scăzut fondurile pe care ministerul le aloca intervenţiilor pentru prevenirea şi diminuarea situaţiilor de acest gen. De asemenea, nici absorbţia fondurilor structurale nu a fost tocmai bună în ultimul timp. Ultimele date arată o creştere a ratei de abandon şcolar până la 17%. Efectul crizei a accentuat sărăcia, aceasta fiind cauza principală a abandonului.
Cine sunt copiii care abandonează şcoala
Majoritatea copiilor români care nu sunt cuprinşi în învăţământul preuniversitar, au avut, la un moment dat, contact cu şcoala, potrivit raportului. Aceştia au fost la grădiniţă şi au intrat în învăţământul primar, dar au abandonat şcoala în primii ani. Raportul îi împarte în patru categorii: copiii proveniţi din medii sărace, cei din mediul rural, copiii de etnie romă şi copiii cu dizabilităţi, ei fiind cei mai afectaţi de fenomenul abandonului şcolar. 70% din cauzele abandonului şcolar ţin de contexte din afara şcolii, ţin de mediul familial, de sărăcie. Cei mai afectaţi sunt băieţii, copiii din familii defavorizare, copiii de etnie romă şi cei cu cerinţe educaţionale speciale.În ceea ce priveşte copiii de etnie romă, procentul celor care nu au fost niciodată la şcoală este de două ori mai mare decât al celorlalţi copii, iar în cazul celor de 14-17 ani, procentul este chiar de trei ori mai mare. În plus, proporţia copiilor romi care nu termină ciclul gimnazial, adică învăţământul de bază, este cu peste 10% mai ridicată decât în cazul copiilor non-romi din aceleaşi comunităţi studiate. Din totalul copiilor romi cu vârste cuprinse între 7-13 ani, 14% nu au mers niciodată la şcoală, 40% au abandonat şcoala în ciclul primar şi 24%, în timpul învăţământul gimnazial.
79,3% din populaţia şcolară a judeţului Dolj a frecventat o formă de învăţământ în anul şcolar 2013-2014
La începutul anului de învăţământ 2013/2014, populaţia şcolară în Dolj a fost de 120.155 copii, elevi şi studenţi care frecventau o formă de învăţământ organizată, ceea ce reprezintă 79,3% (la fel ca în anul precedent) faţă de populaţia şcolară (3 – 23 ani) şi 17,4% (17,8% în anul anterior) din populaţia totală a judeţului. În anul şcolar 2011/2012 în judeţul Dolj, rata abandonului a fost în învăţământul primar şi gimnazial de 2,0% (locul 2 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi locul 11 în context naţional), în învăţământul liceal şi profesional de 4,6% (locul 2 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi locul 16 în context naţional), iar în învăţământul postliceal şi tehnic de maiştri de 5,5% (locul 3 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi locul 27 în context naţional).
Ponderea tinerilor care îşi abandonează prematur studiile este în prezent de 12,8%, în UE
Potrivit Comisiei Europene, rata abandonului şcolar în România, în anul 2013, a fost de 17,3%, iar media UE este de 12,8%. Totodată, datele înregistrate anul trecut de Eurostat arată că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au făcut progrese în ceea ce priveşte reducerea ratei abandonului şcolar, după cum anunţă Comisia Europeană. În medie, ponderea tinerilor care îşi abandonează prematur studiile este în prezent de 12,8% în UE. În 12 state membre (Austria, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Suedia) rata abandonului şcolar a scăzut deja sub obiectivul de 10% preconizat în Strategia Europa 2020, Irlanda situându-se pentru prima dată la acest nivel.
România se numără printre ţările unde proporţia tine-rilor absolvenţi de studii superioare rămâne scăzută
În ceea ce priveşte România, Comisia Europeană şi-a propus reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii (de la 17,3%, ţinta vizează 11,3%). Mai mult de atât, printre obiectivele pentru anul 2020, Comisia Europeană şi-a propus creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 ani ( 22,8%, ţinta fiind de 26,7%).
În anul 2012, în 12 state membre (Belgia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franta, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia si Marea Britanie), ponderea persoanelor cu vârste între 30 şi 34 de ani absolvente de studii superioare a fost mai mare decât obiectivul de 40% preconizat în Strategia Europa 2020. România se numără, de asemenea, printre ţările unde proporţia tinerilor absolvenţi de studii superioare rămâne scăzută – la 21,8 la sută -, faţă de media din UE – 35,8 la sută.
Proporţia tinerilor absolvenţi de studii superioare rămâne scăzută în Italia (21,7%), Slovacia (23,7%), România (21,8%), Malta (22,4%), Republica Cehă (25,6%) şi Portugalia (27,2%). Rata abandonului şcolar este definită ca procentul de persoane cu vârste între 18 şi 24 de ani care au cel mult studii medii şi care nu mai sunt înregistrate în sistemul de învăţământ sau de formare profesională. Rata de absolvire a studiilor superioare (ciclul terţiar) se calculează ca ponderea persoanelor cu vârste între 30 şi 34 de ani care au absolvit un ciclu terţiar de învăţământ (sau un nivel echivalent).
Combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale, prioritate pentru UE
Combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale este, de asemenea, una dintre priorităţile Uniunii Europene (UE). UE sprijină cooperarea statelor membre în materie de politică socială, ocuparea forţei de muncă, protecţie socială şi în favoarea dezvoltării unei economii mai incluzive. În acest context, platforma europeană creată de Comisie oferă un cadru de acţiune tuturor părţilor implicate la nivel european, naţional şi regional. În UE, şomajul este principala cauză de sărăcie şi excluziune. Însă şi numărul de lucrători săraci este în creştere din 2000. În plus, unele grupuri de populaţie sunt expuse unui risc mai important, în special: copiii şi tinerii; părinţi singuri şi gospodăriile cu persoane dependente; femeile; persoanele cu handicap şi familiile de care depind, persoanele cu context migraţional şi anumite minorităţi etnice; vârstnicii. Există forme de excluziune severă, precum excluziunea de la locuinţă, excluziunea financiară, lipsa accesului la energie (în special la energie electrică şi încălzire) şi la alte necesităţi domestice esenţiale.
475 absolvenţi de liceu din promoţia actuală 2013-2014 au fost înregistraţi la AJOFM Dolj
În judeţul Dolj, 475 absolvenţi de liceu din promoţia 2013-2014 au fost înregistraţi la AJOFM Dolj. Timp de 60 de zile de la absolvire, aceştia pot să-şi depună documentaţia necesară pentru a primi ajutorul de şomaj, în cazul în care în acest interval de timp nu îşi găsesc un loc de muncă. Tinerii absolvenţi se mai pot înregistra doar până pe 29 iulie, aceasta fiind condiţia obligatorie pentru a beneficia de şomaj.
Forţa de muncă
La 1 ianuarie 2013, conform datelor din balanţa forţei de muncă, la nivelul judeţului Dolj, resursele de muncă au fost de 449,4 mii persoane (locul 1 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi locul 9 în context naţional).
Populaţia activă civilă din judeţul Dolj, la 1 ianuarie 2013, a fost de 294,0 mii persoane (locul 1 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi locul 6 în context naţional).
Numărul persoanelor ocupate la 1 ianuarie 2013 a fost de 266,2 mii persoane (locul 1 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi locul 7 în context naţional). Pe ramuri de activitate, 1 ianuarie 2013, ponderi mai însemnate în cadrul populaţiei ocupate civile, au înregistrat următoarele ramuri: agricultură, silvicultură şi pescuit (42,2%), industrie (15,4%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (12,8%), construcţii (5,5%), învăţământ (4,9%), sănătate şi asistenţă socială (4,8%).