MCV rămâne în picioare atât timp cât nu există siguranţa că ceea ce s-a realizat în justiţie nu va fi deteriorat. Afirmaţia a fost făcută atât de şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, cât şi de directorul Freedom House, Cristina Guseth.
Despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) s-a discutat la seminarul Freedom House “Bursele europene: Jurnalişti în dialog” ce a avut loc în perioada 11-13 iulie, la Constanţa.
Pe agenda discuţiilor s-au aflat mai multe subiecte de interes, însă tema justiţiei a fost cea care a stârnit cele mai multe discuţii.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare are deja şapte ani de existenţă. Acesta a fost instituit în decembrie 2006, cu o lună înainte de aderarea la Uniunea Europeană a României şi Bulgariei. MCV a fost creat ca un levier ce asigură continuarea reformelor, un scut de protecţie pentru politicile şi instituţiile europene.
Pentru Bulgaria sunt şapte criterii după care se face evaluarea. Acestea vizează reformarea justiţiei, corupţia şi crima organizată. Pentru România sunt doar patru şi vizează reforma justiţiei şi corupţia.
Cele patru criterii de referinţă ale României – benchmarks, aşa cum se numesc ele – sunt: întărirea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi monitorizarea impactului noilor Coduri (Civil, Penal, de Procedură Civilă, de Procedură Penală); înfiinţarea unei agenţii de integritate care să verifice averile, incompatibilităţile, potenţialele conflicte de interes – şi aici avem Agenţia Naţională de Integritate; continuarea actualelor progrese în ceea ce priveşte investigarea profesionistă, nepartizană a acuzaţiilor de mare corupţie; noi măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale.
După şapte ani continuă să existe îngrijorări în ceea ce priveşte independenţa justiţiei dar şi a numeroaselor exemple de rezistenţă la măsurile de integritate şi anticorupţie, la nivel politic şi administrativ.
Aici, contribuţie îşi aduc politicienii care acuză magistraţii, procurorii de decizii, anchete politice, imunitatea parlamentarilor, dar şi numirea procurorilor. Tot aici intră şi atacurile asupra ANI. Nu trebuie să uităm de “Marţea Neagră”, atunci când s-a grăbit modificarea Codului penal.
Pentru ca sistemul judiciar să fie independent ar fi nevoie de un cod de conduită pentru parlamentari. Nu este vorba despre un dress code ci de dispoziţii pentru respectarea independenţei sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti de către parlamentari. De asemenea este nevoie de consolidarea activităţii CSM de protejare a independenţei justiţiei. Reacţiile Consiliului la atacurile asupra magistraţilor sunt acum firave. E nevoie de o atitudine mai severă.
Nu în ultimul rând, cetăţenii care constată încălcări ale independeţei justiţiei ar trebui să îi taxeze pe cei care o fac, eventual la următoarele alegeri.
Achiziţiile publice, atent monitorizate
Ultimul raport MCV aduce României recomandări privind extinderea verificării ex-ante a achiziţiilor publice de la procedurile în care sunt implicate fonduri europene la toate procedurile de achiziţii publice derulate cu fonduri naţionale. Asta pentru că s-au semnalat numeroase fapte şi posibile fapte de corupţie la acest capitol. De cele mai multe ori, agenţii economici nici nu mai aplică la anunţurile de participare la licitaţii considerând că achiziţiile au fost deja decise. Mesajul pentru aceştia este că trebuie să o facă, iar în cazul în care consideră că licitaţiile sunt trucate, să sesizeze organele abilitate.
De altfel, pe acest capitol se pune mare accent. Se promovează descurajarea “erorilor” din achiziţiile publice. Şi nu vorbim aici doar de procedura de atribuire a lucrărilor, ci şi de calitatea lucrărilor, serviciilor ori a bunurilor achiziţionate de autorităţi.
Achiziţiile publice reprezintă principala vulnerabilitate de corupţie, după evaziunea fiscală.
Justiţia din România a făcut progrese serioase în cazul corupţiei la nivel înalt, iar raportul MCV recomandă menţinerea determinării cu care a fost aplicată legea.
DNA, exemplu pentru Europa
Direcţia Naţională Anticorupţie este un exemplu de bune-practici în Uniunea Europeană. Comisia Europeană spune că punctul forte al DNA este faptul că structura Direcţiei încorporează, alături de procurori, şi reprezentanţi ai poliţiei judiciare, specialişti în achiziţii publice, specialişti economici, financiare şi din domeniul IT. În plus, potrivit CE, în ultimii şapte ani, peste 90% dintre dosarele trimise în judecată au fost confirmate prin decizii definitive ale instanţelor.
Aşadar, ca o concluzie, justiţia din România a evoluat şi îşi face “treaba” în ciuda tuturor presiunilor care se fac. Mai sunt lacune, dar pot fi remediate. În plus, cetăţenii trebuie să realizeze că au şI drepturi şi obligaţii. Semnalaţi orice derapaje, orice încălcări ale legii!
