Papa Francisc a murit luni, 21 aprilie. Decesul său, după un pontificat de 12 ani, a declanșat imediat o serie de evenimente bine coregrafiate, perfecționate de-a lungul secolelor și a sute de papi morți. Unele tradiții de la Vatican datează încă din Roma antică. La sfârșitul tuturor acesteor ceremonii și tradiții, unor adevărat spectacol, un nou lider al Bisericii Catolice va fi ales în cadrul unor alegeri cu miză mare, scrie digi24.ro
Un cardinal îi va striga numele pentru a-l trezi
În mod tradițional, sarcina de a confirma decesul unui papă îi revine camerlengo-ului (un înalt funcționar al Vaticanului). În prezent, această funcție este deținută de cardinalul de origine irlandeză Kevin Farrell. Potrivit tradiției, Farrell va fi cel care va vizita trupul Papei Francisc în capela sa privată și îi va striga numele pentru a-l trezi.
În zilele noastre, acest lucru este în mare parte ceremonial, deoarece medicii vor confirma decesul pontifului prin mijloace medicale standard. (Un mit des răspândit susține că camerlengo lovește ușor capul Papei cu un ciocan de argint; Vaticanul a negat de mult acest lucru). Atunci când suveranul pontif nu răspunde, conform tradiției, sigiliul său, care servește drept sigiliu pentru documentele oficiale papale, este deteriorat sau distrus, ceea ce înseamnă sfârșitul domniei sale, iar apartamentele papale sunt sigilate.
Camerlengo informează Colegiul Cardinalilor, un organism de conducere format din înalți oficiali ai Bisericii, că papa a murit, înainte ca moartea sa să fie anunțată lumii printr-o declarație a Vaticanului către mass-media.
Perioada de doliu
Moartea papei declanșează o perioadă de doliu de nouă zile, cunoscută sub numele de Novendiale, un obicei originar din Roma antică. De asemenea, Italia declară de obicei o perioadă de doliu național. Trupul său va fi binecuvântat, îmbrăcat în veșminte papale și expus în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de public, unde sute de mii de persoane, inclusiv demnitari străini și lideri mondiali, se vor alinia pentru a-și aduce omagiile.
În trecut, trupul papei era expus pe o platformă ridicată numită catafalc, însă Francisc va fi înmormântat într-un sicriu deschis, fără atâta fast și fast. Din punct de vedere istoric, papii erau adesea îmbălsămați, iar unora li se îndepărtau organele înainte de înmormântare – o biserică de lângă Fântâna Trevi din Roma păstrează inimile a peste 20 de papi în urne de marmură, păstrate ca relicve sfinte – însă aceste practici au căzut în dizgrație.
În timp ce Papa Francisc se odihnește în pace, la Bazilica Sfântul Petru și în întreaga lume catolică vor avea loc servicii zilnice de rugăciune și slujbe de reculegere.
Între timp, Vaticanul va intra într-o perioadă de tranziție numită sede vacante, însemnând „scaunul este vacant”, în timpul căreia conducerea bisericii este transferată temporar Colegiului Cardinalilor – deși nu pot fi luate decizii majore până la alegerea unui nou papă.
Papa și-a dorit să fie înmormântat în bazilica Santa Maria Maggiore din Roma
Înmormântarea papei va avea loc, cel mai probabil, în Piața Sfântul Petru, iar cei îndoliați se vor aduna la Vatican pentru slujbă. Aceasta va fi condusă de decanul Colegiului Cardinalilor, în prezent italianul Giovanni Battista Re, în vârstă de 91 de ani.
În mod tradițional, papa este apoi înmormântat în Grotele Vaticanului, cripte aflate sub Bazilica Sfântul Petru. Aproape 100 de papi sunt înmormântați acolo, inclusiv Papa Benedict al XVI-lea, predecesorul lui Francisc, care a demisionat în 2013 și a murit în 2022.
Însă Francisc a declarat într-un interviu din 2023 că a ales bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, una dintre bisericile sale preferate și cele mai frecventate, drept locul său de odihnă finală, devenind astfel primul papă din ultimul secol care va fi înmormântat în afara Vaticanului. Papii din trecut au fost înmormântați în trei sicrie: unul din chirpici, unul din zinc și unul din ulm, cuibărite unul în altul, însă Francisc a ordonat să fie îngropat într-un singur sicriu, din lemn și zinc.
Atunci când Benedict al XVI-lea a fost înmormântat, sicriul său conținea și monede bătute în timpul domniei sale, precum și un tub metalic în care se afla un sul de hârtie rulat, numit rogito – un document de 1 000 de cuvinte care relatează viața și domnia sa. Francisc va fi probabil înmormântat cu propriul său rogito, care va detalia papalitatea sa unică.
Alegerea noului papă
La două-trei săptămâni după înmormântarea papei, Colegiul Cardinalilor se va reuni în Capela Sixtină pentru a ține un conclav, procesul extrem de secret de alegere a unui nou papă.
În teorie, orice bărbat botezat romano-catolic este eligibil pentru papalitate, dar în ultimii 700 de ani, papa a fost întotdeauna ales din Colegiul Cardinalilor.
Marea majoritate a celor 266 de pontifi aleși de-a lungul istoriei au fost europeni. Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, a fost primul pontif non-european din ultimii 1.300 de ani. Spre deosebire de politica obișnuită, candidații la funcția de papă nu fac campanie deschisă pentru această funcție.
Observatorii Vaticanului îi consideră pe cardinalii care au șanse mari de a deveni papabili, adică „papabili”. În ziua votului, Capela Sixtină, cu faimosul său tavan pictat de Michelangelo, este închisă fizic, iar cardinalii, care au depus un jurământ de confidențialitate, sunt închiși înăuntru.
Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani au dreptul să voteze. Aproximativ 120 vor vota în secret pentru candidatul ales, scriindu-și numele pe un buletin de vot și punându-l într-un potir în vârful altarului. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea de două treimi necesară, are loc o nouă rundă de vot. Pot exista până la patru runde pe zi.
Conclavul care l-a ales pe Papa Francisc în 2013 a durat aproximativ 24 de ore și cinci tururi de scrutin, dar procesul poate dura mai mult; un conclav din secolul al XIII-lea a durat aproximativ trei ani, în timp ce altul din secolul al XVIII-lea a durat patru luni.
După numărarea buletinelor de vot, acestea sunt arse într-o sobă din interiorul Capelei Sixtine, instalată din timp de pompierii Vaticanului. O a doua sobă arde o substanță chimică care trimite un semnal de fum prin coșul de fum către lumea exterioară: Fumul negru înseamnă că nu a fost ales un nou papă, fumul alb înseamnă că a fost ales unul.
Noul papă
Odată ce un papă este ales, un reprezentant al Colegiului Cardinalilor citește anunțul latin „Habemus papam”, care înseamnă „Avem un papă”, de la balconul principal al Bazilicii Sfântul Petru, cu vedere la miile de credincioși nerăbdători.
Apoi, proaspăt alesul papă, după ce și-a ales un nume papal (cel mai probabil unul care onorează un sfânt sau un predecesor) și a îmbrăcat o rochie albă, iese la balcon pentru a rosti primul său discurs în fața publicului.
Odată cu aceasta, lumea catolică are un nou lider. Pe lângă faptul că stabilește învățăturile și morala bisericii, papa exercită o putere diplomatică și politică semnificativă în politica mondială, acționând ca mediator în conflictele globale și ghidând eforturile umanitare. Majoritatea papilor sunt în funcție până în ziua morții.
Papa Benedict al XVI-lea, care a demisionat în 2013, la vârsta de 85 de ani, din cauza sănătății șubrede, a fost primul suveran pontif care s-a retras din funcție în ultimii 600 de ani.
Reacții internaționale după moartea papei Francisc
Moartea Papei Francisc a provocat reacții internaționale. Printre cei care au transmis mesaje se numără președinta Parlamentului European Roberta Metsola, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Franței Emmanuel Macron, scrie hotnews.ro
Giorgia Meloni: S-a întors în Casa Tatălui
Şefa guvernului italian Giorgia Meloni a afirmat că papa Francisc a cerut lumii, încă o dată, curajul „de a schimba cursul” actual al societăţii.
„Papa Francisc s-a întors în Casa Tatălui. Suntem profund întristaţi de această veste, pentru că ne lasă un mare om şi un mare păstor”, a scris, pe rețeaua X, Meloni care s-a întâlnit cu papa Francisc în mai multe ocazii, atât în interiorul, cât şi în afara Vaticanului.
De altfel, premierul italian a declarat: „Am avut privilegiul de a mă bucura de prietenia sa, de sfaturile şi de învăţăturile sale, care nu au lipsit niciodată, nici măcar în momente de încercare şi suferinţă”, notează Agerpres.
„În meditaţiile despre Drumul Crucii, el ne-a amintit de puterea darului, care face ca totul să înflorească din nou şi este capabil să reconcilieze ceea ce în ochii omului este ireconciliabil. Şi a cerut lumii, încă o dată, curajul de a schimba cursul, de a merge pe o cale care «nu distruge, ci cultivă, repară, protejează»”, a adăugat ea.
Meloni a asigurat: „Vom merge în această direcţie, pentru a căuta calea păcii, a urmări binele comun şi a construi o societate mai dreaptă şi mai echitabilă. Învăţăturile şi moştenirea sa nu vor fi pierdute. Îl elogiem pe Sfântul Părinte cu o inimă plină de tristeţe, dar ştim că acum se află în pacea Domnului”.
Roberta Metsola: „«Papa Poporului» va fi amintit pentru dragostea sa de viață, speranța în pace și compasiune”
„Europa jelește trecerea în neființă a Sanctității Sale, Papa Francisc. Zâmbetul său molipsitor a cucerit inimile a milioane de oameni din întreaga lume”, a scris Roberta Metsola pe X.
Ea a mai spus că „«Papa Poporului» va fi amintit pentru dragostea sa pentru viață, speranța în pace, compasiunea pentru egalitate și justiție socială”. „Fie ca el să se odihnească în pace”, a concluzionat Metsola.
Ursula von der Leyen: A inspirat milioane de oameni, dincolo de granițele Bisericii Catolice
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a spus că „astăzi, lumea jelește trecerea în neființă a Papei Francisc”. „El a inspirat milioane de oameni, dincolo de granițele Bisericii Catolice, prin smerenia sa și dragostea atât de pură pentru cei mai puțin norocoși. Gândurile mele se îndreaptă către toți cei care simt această pierdere profundă. Sper ca ei să găsească alinare în ideea că moștenirea Papei Francisc va continua să ne călăuzească spre o lume mai dreaptă, mai pașnică și mai plină de compasiune”, a mai scris președinta CE, pe rețeaua X.
Șeful NATO Mark Rutte vorbește despre „dedicarea pentru pace”
Secretarul general al NATO Mark Rutte a deplâns luni moartea Papei Francisc şi a subliniat „dedicarea acestuia pentru pace”, potrivit EFE preluată de Agerpres.
„Deplângem dispariţia Sanctităţii Sale Papa Francisc în această dimineaţă. Dedicarea sa pentru pace şi compasiune a fost o inspiraţie pentru milioane de oameni”, a declarat Rutte pe reţelele de socializare. Politicianul olandez a transmis „cele mai profunde condoleanţe” ale Alianţei Nord-Atlantice „comunităţii catolice şi tuturor celor care au fost influenţaţi de umanitatea sa”.
Emmanuel Macron: De la Buenos Aires la Roma, Papa Francisc a dorit ca Biserica să aducă bucurie și speranță celor mai sărmani
Președintele Franței Emmanuel Macron a spus că „de la Buenos Aires la Roma, Papa Francisc a dorit ca Biserica să aducă bucurie și speranță celor mai sărmani”. „Să unească oamenii între ei și cu natura. Fie ca această speranță să renască mereu, dincolo de el. Tuturor catolicilor și lumii îndurerate, le transmitem, alături de soția mea, gândurile noastre”, a completat Macron, într-un mesaj pe rețeaua X.
Friedrich Merz : „Smerenia și credința în mila lui Dumnezeu l-au călăuzit mereu”
Viitorul cancelarul al Germaniei, conservatorul Friedrich Merz care urmează să fie votat pe 6 mai a spus că moartea Papei Francisc îl umple de „profundă tristețe”.
„Papa Francisc va rămâne în amintirea noastră pentru angajamentul său neobosit față de cei mai vulnerabili din societate, pentru dreptate și reconciliere. Smerenia și credința în mila lui Dumnezeu l-au călăuzit mereu. Prin acestea, primul latino-american de pe Scaunul Apostolic a atins inimile oamenilor din întreaga lume, dincolo de granițele confesionale. Gândurile mele se îndreaptă, în aceste clipe, către credincioșii din toată lumea care și-au pierdut Sfântul Părinte. Fie ca el să se odihnească în pace”, a scris Friedrich Merz, pe X.
Andrzej Duda, despre Papa Francisc: „A fost un mare apostol al Milostivirii”
Preşedintele polonez Andrzej Duda a spus că Papa Francisc a fost „un mare apostol al Milostivirii”.
„Astăzi, Papa Francisc a plecat la Casa Tatălui. În slujirea sa pastorală, s-a călăuzit după smerenie și modestie. Ca deviză papală a ales cuvintele mottoului său episcopal: «Miserando atque eligendo» („L-a privit cu milă și l-a ales”)”. A fost un mare apostol al Milostivirii, în care a văzut răspunsul la provocările lumii contemporane. Împreună cu soția mea, ne alăturăm în rugăciune credincioșilor întregii Biserici Catolice. Luminează-i, Doamne, sufletul!”, a scris Duda pe X.
Reacția liderilor politici din România
Și liderii politici din România au reacționat luni, în a doua zi de Paște, la aflarea veștii că Suveranul Pontif a murit la vârsta de 88 de ani.
Președintele interimar al României, Ilie Blolojan, a recționat pe X cu un mesaj scris în limba engleză:
„Am aflat cu profundă durere despre trecerea în neființă a Sanctității Sale Papa Francisc. În aceste momente de doliu și de tristețe profundă, le transmit condoleanțe catolicilor din România și din întreaga lume, precum și tuturor celor pentru care Papa Francisc a fost un far spiritual călăuzitor. El a fost un simbol al umilinței, al compasiunii și al angajamentului neclintit față de pace și de justiție socială. Înaltpreasfințitul Papa Francisc a fost și un prieten prețios care a prețuit profund esența spirituală a poporului român. Să se odihnească în pace.”, a scris Bolojan în postarea de pe X.
Premierul Marcel Ciolacu a publicat pe Facebook o fotografie cu el și Papa Francisc, amintind că l-a întâlnit pe Suveranul Pontif în urmă cu un an la Vatican.
„Zi tristă pentru creștinătate, la începutul Săptămânii Luminate. Papa Francisc rămâne pentru oamenii din întreaga lume, indiferent de confesiune, apărătorul neobosit al păcii, al semenilor aflați în suferință și al comuniunii spirituale! Am fost privilegiat să-l întâlnesc anul trecut la Vatican și să-i multumesc pentru sprijinul oferit comunității românești din Italia!Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumină!”, este mesajul liderului PSD.
Papa Francisc „a creat punţi între popoare şi ne-a învăţat că pacea este mai importantă decât orgoliul şi puterea”, a afirmat primarul Capitalei Nicuşor Dan după anunţul privind decesul Suveranului Pontif.
„Cu profundă tristeţe am aflat vestea trecerii la cele veşnice a Sanctităţii Sale Papa Francisc. A fost un lider spiritual remarcabil, un simbol al compasiunii, un model de bunătate, modestie şi înţelepciune”, a scris candidatul independent la prezidențiale înt-o postare pe Facebook.
„În aceste momente de durere, transmit sincere condoleanţe Bisericii Catolice, credincioşilor şi tuturor celor care l-au preţuit”, a mai completat Nicuşor Dan.
Și candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu, a transmis un mesaj pe Facebook, amintind că a fost un lider al lumii și un promotor al păcii în întreaga lume.
„Plecarea Papei Francisc lasă un gol adânc în conștiința unei lumi tulburate, dar și o moștenire spirituală uriașă. A fost un lider care a vorbit inimii, nu numai rațiunii. Un om al credinței, al păcii și al curajului moral. Ne-a lăsat toate aceste daruri nouă, tuturor celor care vom dori să le folosim pentru o lume mai bună, aici, pe pământ. Dumnezeu să-l odihnească în lumină veșnică!”, a scris Antonescu.
Și candidata USR, Elena Lasconi, a scris un mesaj elogios pentru Suveranul Pontif.
„Papa Francisc a fost și rămâne un reper într-o lume zbuciumată. Un exemplu de determinare și de sacrificiu, de bunătate și înțelegere a celui de lângă noi, de apropiere către ceea ce pare diferit.
Mesajele lui recente și exemplele personale prin care a încercat să ne arate că Biserica poate și trebuie să se adapteze vremurilor în care trăim, că noi, femeile, merităm apreciere și respect rămân un punct de sprijin pentru momentele în care simțim că ne pierdem încrederea.
„Când femeile preiau leadership-ul, lucrurile merg bine!”, spunea acum câteva zile Papa Francisc, cunoscut drept „Papa poporului”, în scurta sa declarație după externare. Să nu-i uităm vorbele, să avem încredere în puterea noastră și să nu-i risipim lecțiile de toleranță, înțelegere și respect reciproc. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a scris Lasconi pe Facebook.
Preotul catolic Francisc Doboş: A rămas acelaşi om direct, deschis şi generos
Preotul catolic Francisc Doboş spune că moartea Papei Fancisc nu e un moment trist, chiar dacă, în mod normal, este un moment de doliu, dar nu neapărat trist, fiind în această dimensiune a Învierii lui Hristos.
„„Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru toată prezenţa, slujirea, şi toată dăruirea de care am avut parte prin păstorirea Papei Francesc. Acum nu facem altceva decât să ne rugăm. Nu e un moment trist. Pentru cine crede cu adevărat, mai ales că suntem în zilele de Paşte, nu este neapărat un moment trist. Normal că este de doliu, dar fiind în această dimensiune a Învierii Lui Hristos, moartea nu este ultimul cuvânt, ci Învierea”, afirmă părintele Francisc Doboş”, a spus Francisc Doboș, citat de News.ro
Amintind de vizita Papei Francisc în România, părintele Doboş a spus că în toate zilele în care a fost prin ţara noastră, Suveranul Pontif a fost „de un firesc pe care nu-l găseşti la oameni importanţi atât de uşor”.
„A fost de o apropiere, de o căldură şi de o umanitate care nu au dispărut odată cu funcţia sau cu slujirea în Scaunul Sfântului Petru, ca Papă, ca Episcop al Romei, ci a rămas acelaşi om direct, deschis şi generos. Şi apropiat de oameni. A coborât, practic, în mijlocul lor. Nu că ceilalţi nu ar fi făcut-o, dimpotrivă, dar fiecare cu temperamentul, cu istoria, cu apropierea. Faptul că a trăit toată viaţa aproape de oameni, în mijlocul lor şi în mod special în mijlocul celor nevoiaşi, că s-a ocupat de cei defavorizaţi, chiar şi la Buenos Aires şi pe unde a slujit în timpul vieţii, l-a adus aproape de oricine, de orice persoană”, a declarat părintele Doboş.
Patriarhul Daniel transmite condoleanțe la decesul Papei Francisc
Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române spune că a primit cu „adâncă tristeţe” vestea trecerii din această lume a Papei Francisc, „o venerabilă şi bine-cunoscută personalitate a creştinătăţii contemporane, al cărui Pontificat lasă o amprentă profundă asupra istoriei recente a Bisericii Romano-Catolice”.
„Eminenţa Voastră, am primit, cu adâncă tristeţe, vestea trecerii din această lume a Papei Francisc, o venerabilă şi bine-cunoscută personalitate a creştinătăţii contemporane, al cărui Pontificat lasă o amprentă profundă asupra istoriei recente a Bisericii Romano-Catolice.
Împărtăşim durerea provocată de această pierdere şi adresăm condoleanţe întregii Biserici Romano-Catolice.
Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Care este Învierea şi Viaţa (cf. Ioan 11, 25), să odihnească sufletul Papei Francisc în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi”, a scris Patriarhul Daniel într-un mesaj transmis de către Patriarhul Daniel decanului Colegiului Cardinalilor de la Vatican, Giovanni Battista Re.
Vizita în România: „Să mergem împreună!”
În 2019, Papa Francisc a făcut o vizită istorică în țara noastră, la 20 de ani după cea a Papei Ioan Paul al II-lea. El a stat trei zile în România, de pe 31 mai până pe 2 iunie, și a fost la București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj.
Prima oprire a Suveranului Pontif a fost la Palatul Cotroceni. Apoi el a avut o întâlnire cu Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, după care Papa a ajuns la Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti, unde a celebrat Sfânta Liturghie.
Papa Francisc a fost în a doua zi a vizitei sale la Şumuleu Ciuc, unde a prezidat celebrarea Sfintei Liturghii. De acolo a plecat spre Iaşi. Punctul culminant al prezenţei Papei în România a fost la Blaj, pe 2 iunie, acolo a prezidat Sfânta Liturghie cu beatificarea a șapte episcopi greco-catolici martiri, potrivit hotnews.ro
Motto-ul vizitei sale în România, „Să mergem împreună!”, a devenit palpabil, fiindcă oriunde a mers în țara noastră. Suveranul Pontif a fost întâmpinat de mii de credincioși. După vizita sa, Papa Francisc a transmis un mesaj în care a evidențiat chiar modul în care a fost primit de români.
„După cum s-a arătat şi în motto-ul călătoriei, am îndemnat să mergem împreună. Şi bucuria mea a fost că nu am făcut acest lucru de departe sau de deasupra, ci mergând în mijlocul poporului român, ca pelerin în ţara acestuia. Diferitele întâlniri au scos în evidenţă importanţa şi necesitatea ca fidelii creştini să meargă împreună în ceea ce priveşte credinţa şi filantropia, atât în rândul cetăţenilor, cât şi în ceea ce priveşte societatea civilă. În calitate de creştini, avem harul de a trăi o perioadă de relaţii fraterne între diferitele biserici” le-a spus suveranul zecilor de mii de credincioşi veniţi la slujbă, în Piaţa San Pietro.
„Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru această călătorie apostolică și Îi cerem, prin mijlocirea Fecioarei Maria, să binecuvânteze România și Biserica din această ţară”, a mai spus Papa.
Viața Papei
Cardinalul Jorge Mario Bergoglio, devenit Papa Francisc în 2013, s-a născut la Buenos Aires, la 17 decembrie 1936, într-o familie de origine italiană. Deși a studiat şi a obţinut diploma de tehnician chimist, a ales apoi preoţia şi a intrat în seminarul din Villa Devoto, în 1958, urmând noviciatul în cadrul Companiei lui Isus, potrivit wikipedia.com.
A fost profesor de literatură şi psihologie la multe colegii, iar din anul 1967 până în anul 1970 a studiat teologia la Facultatea de Teologie din cadrul Colegiului „San José” din San Miguel, unde a urmat licenţa.
În 1969, el a fost sfinţit preot. Ulterior, el a fost profesor la Facultatea de Teologie şi, mai apoi, rector și paroh. În 1973 a fost ales superior provincial pentru Argentina, ocupând această funcţie 6 ani.
Pentru a-şi finaliza teza de doctorat, el a mers în 1986 în Germania, dar a fost transferat în oraşul Cordoba pentru a activa ca director spiritual şi confesor în biserica Societăţii lui Isus. Câțiva ani mai târziu, Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop titular de Auca şi auxiliar de Buenos Aires, iar apoi cardinal.
Pe 13 martie 2013, Papa Francisc a fost ales de către conclavul cardinalilor papă al Bisericii Catolice.
