Liderii europeni se întâlnesc, luni, în capitala Franței, în format foarte restrâns, fără majoritatea statelor UE și fără România, într-o reuniune de urgență în care vor căuta un răspuns la negocierile pe care SUA și Rusia le încep în Arabia Saudită, pe tema încheierii războiului din Ucraina, scrie hotnews.ro care citează Reuters, AFP și Financial Times.
Summitul în forma Weimar+ marchează un moment critic pentru viitorul Ucrainei și al Europei. Chiar înaintea reuniunii convocate în regim de urgență la Palatul Élysée, președintele Emmanuel Macron a discutat la telefon cu Donald Trump despre perspectivele păcii în Ucraina. Negocierile directe dintre SUA și Rusia exclud atât Ucraina, cât și Europa, ceea ce a determinat liderii europeni să își consolideze poziția comună.
La summitul, care a început la ora locală 16.00 (ora 17.00, ora României), participă șefii guvernelor din Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Spania, Țările de Jos și Danemarca, precum și președintele Consiliului European, cel al Comisiei Europene și secretarul general al NATO.
Pe agenda discuţiilor se află consolidarea securității europene, cu accent pe autonomie strategică, creșterea sprijinului militar european pentru Ucraina, dar şi respingerea negocierilor de pace conduse exclusiv de SUA și Rusia.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la sosirea sa la Paris că, securitatea Europei este ”într-un moment de cotitură„.
”Tocmai am ajuns la Paris pentru discuții cruciale. Securitatea Europei este într-un moment de cotitură. Da, este vorba despre Ucraina, dar este vorba și despre noi„, a postat pe X șefa executivului UE, scrie Agerpres.
”Avem nevoie de o stare de spirit de urgență. Avem nevoie de un efort în apărarea noastră și avem nevoie de ambele acum„, a adăugat ea.
Antonio Costa, președintele Consiliului European, urmează să participe și el la summitul prezentat ca informal din capitala franceză. Este vorba despre începutul ‘procesului’ în care UE și statele membre ‘vor juca un rol central’, a estimat el pe X.
Premierul britanic se oferă să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina
Între timp, premierul britanic a lansat ideea de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina. El a declarat anterior că Marea Britanie este dispusă să contribuie la orice acord de pace care va fi negociat.
„Nu spun asta cu uşurinţă”, a scris el. „Simt foarte profund responsabilitatea pe care o implică posibila punere în pericol a militarilor britanici”.
Ministrul spaniol de externe: Nu putem încuraja pe alții să lanseze războaie de agresiune
Spania a respins luni propunerea Marii Britanii de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina și a subliniat că negocierile pentru încheierea războiului de trei ani nu ar trebui să ajungă să recompenseze agresiunea rusă.
„Este prea devreme, în acest moment, să vorbim despre trimiterea de trupe în Ucraina, deoarece nu există pace în prezent”, a declarat ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, jurnaliștilor, înaintea unui summit de urgență al liderilor europeni privind războiul din Ucraina.
„Un război de agresiune nu poate fi recompensat, nu putem încuraja pe alții să declanșeze războaie de agresiune”, a mai spus Albares într-un interviu pentru postul de radio Onda Cero. „Astăzi sunt convins că Putin va continua să atace și să bombardeze Ucraina. Așadar, nu văd pacea la orizont în acest moment”, a adăugat acesta.
Polonia nu va trimite militari în Ucraina
Polonia anunţă că nu va trimite militari în Ucraina, dar va continua să-şi susţină vecinul împotriva Rusiei, a anunţat luni premierul polonez Donald Tusk înainte de a pleca la un mini-summit la Paris privind Ucraina şi securitatea Europei, relatează agenția AFP, citată de News.ro.
”Polonia va susţine Ucraina aşa cum a făcut-o până în prezent: pe plan organizaţional, în funcţie de posibilităţile noastre financiare, umanitare şi militare”, a declarat presei Donald Tusk.
”Noi nu luăm în calcul să trimitem soldaţi polonezi pe teritoriul Ucrainei”, a anunţat premierul polonez.
De asemenea, Donald Tusk a declarat, în cursul zilei de azi, că Europa nu ar trebui să se ferească de asumarea angajamentelor necesare în materie de apărare, deoarece, în caz contrar, „va trebui să cheltuiască de 10 ori mai mult, dacă nu prevenim un război mai amplu”.
Într-un mesaj în limba engleză distribuit pe rețelele de socializare, el a subliniat din nou bilanțul Poloniei în ceea ce privește cheltuielile cu apărarea, menționând că țara sa alocă 4,7% din PIB în acest scop, mult peste obiectivul NATO de 2%.
„Dacă noi, europenii, nu cheltuim masiv pentru apărare acum, vom fi obligați să cheltuim de 10 ori mai mult, dacă nu prevenim un război mai amplu. În calitate de prim-ministru al Poloniei, am dreptul să spun acest lucru clar și răspicat, deoarece Polonia alocă deja aproape 5% din PIB pentru apărare. Și vom continua să facem acest lucru”, a scris el.
Olaf Scholz: Trebuie să ne asigurăm că Europa depășește provocările viitorului într-un mod puternic și suveran
Cancelarul german Olaf Scholz, prezent și el la reuniunea de la Paris, a spus că dorește o Europă puternică și suverană în contextul tensionării relațiilor cu SUA.
„Trebuie să ne asigurăm că Europa depășește provocările viitorului într-un mod puternic și suveran, cu spatele drept”, a declarat Scholz reporterilor, în marja unui eveniment de campanie electorală la Kassel, înainte de plecarea sa spre capitala franceză.
„Sunt sigur că vom putea dezvolta o poziție clară,” a mai spus Scholz cu privire la discuțiile ce vor avea loc între liderii europeni.
Referindu-se la posibilitatea ca trupe germane să fie desfășurate într-o viitoare misiune de menținere a păcii în Ucraina, Scholz a subliniat importanța unei armate ucrainene puternice.
„Aceasta va fi o mare provocare pentru Europa, pentru SUA și pentru partenerii din alianțele internaționale”, a declarat liderul german, adăugând că aspectele viitoare privind arhitectura de securitate vor fi abordate „la momentul potrivit”.
România nu va participa la reuniunea convocată de Macron
Reamintim că, România nu participă la reuniunea pe care a convocat-o președintele francez Emmanuel Macron, luni, la Paris, pentru discuții despre „securitatea europeană”.
Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, afirmă că este un „summit restrâns”, un „grup de lucru la nivelul şefilor de stat” la care participă ţările din formatul „Weimar+” şi alte ţări selectate pe criterii de operativitate şi compatibilitate. Potrivit şefului diplomaţiei române, există posibilitatea ca „nu peste mult timp„ tot preşedintele Emmanuel Macron să organizeze „un al doilea grup de lucru, o a doua întâlnire, la care de această dată să participe şi România”, transmite News.ro.
„Nu este vorba despre un summit (n. red. la Paris), ci de un grup de lucru restrâns, la nivelul şefilor de stat. Să admitem că este un summit restrâns. E vorba de formatul „Weimar+”, căruia, dincolo de triunghiul destul de vechi Franţa, Germania, Polonia, i s-au adăugat şi alte ţări între timp. Acest grup, acest format, nu este la prima reuniune. Criteriile care au dus la această selecţie, să zicem, sunt cele de operativitate şi compatibilitate”, a declarat, luni, Emil Hurezeanu la Digi24.
Potrivit ministrului român al Afacerilor Externe, aceste ţări nu vor discuta luni probleme legate de continuarea războiului în Ucraina sau de felul în care se pune problema începerii procesului de pace.
„Nu ne este pusă răbdarea mult la încercare, pentru că la sfârşitul acestor prevederi de astăzi, din această după-amiază, care încep peste o oră la Paris, preşedintele Franţei va comunica cu conducerea statului român. Există, de asemenea, posibilitatea ca nu peste mult timp tot preşedintele Macron să organizeze un al doilea grup de lucru, o a doua întâlnire, la care de această dată să participe şi România”, a declarat Hurezeanu.
Ministrul de Externe a subliniat că luni, la reuniunea de la Paris, nu sunt nici ţările baltice, nici ţările din sud-estul Europei – Bulgaria, Grecia, Croaţia.
De ce fomatul Weimar+
Weimar+ este o alianță diplomatică și geopolitică europeană, înființată pe 12 februarie 2025, ca o extindere a Triunghiului de la Weimar (Franța, Germania și Polonia). Această nouă alianță include și Regatul Unit, Spania, Italia și Comisia Europeană.
Crearea Weimar+ este un răspuns direct la schimbările din politica Statelor Unite sub administrația Trump, în special excluderea Europei din negocierile de pace privind războiul din Ucraina, scrie observatornews.ro
Prima întâlnire Weimar+ a avut loc la Paris, pe 12 februarie 2025, fiind convocată urgent ca răspuns în urma conversației telefonice dintre președintele Donald Trump și Vladimir Putin. Atunci liderul SUA nu a avertizat Europa despre planul său de a-l suna pe Putin, provocând o adevărată undă de şoc.
În urma întâlnirii, grupul a emis o declarație comună, subliniind sprijinul continuu pentru Ucraina, indiferent de poziția SUA, refuzul de a accepta un acord de pace impus fără participarea Europei şi posibilitatea creșterii cheltuielilor militare ale statelor membre pentru a consolida autonomia strategică a Europei.