Klaus Iohannis și-a anunța demisia din funcția de președinte, începând de miercuri, 12 februarie.
Într-o declarație de presă la Palatul Cotroceni, el a spus că a luat această decizie pentru a scuti România de criză întrucât Parlamentul urmează să voteze suspendarae sa din funcție. El a catalogat demersul drept nefondat și păgubos.
Declarația lui Iohannis:
”Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție după alegerea noului Președinte.
Este un demers nefondat, pentru că niciodată – repet, niciodată – n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.
Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a Președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern.
În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ.
Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ.
În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.
Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie.
Dumnezeu să binecuvânteze România!”.
Cererea pentru suspendarea președintelui Klaus Iohannis va fi discutată marți în plenul reunit al Parlamentului de la ora 10, a anunțat luni după-amiază deputatul USR Ionuț Moșteanu, scrie hotnews.ro
Ilie Bolojan, președintele interimar
Constituţia României prevede că, dacă funcţia de preşedinte devine vacantă, interimatul este asigurat în ordine de preşedintele Senatului, urmat de cel al Camerei Deputaților.
La Articolul 97 din Constituție scrie: „Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces”.
Apoi, după 3 luni, Guvernul va organiza alegeri, scrie la lege. Iar articolul 98 din Constituție prevede: „Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.
Prin urmare, preşedintele interimar al României va fi Ilie Bolojan, care este preşedintele Senatului, dar și al PNL.
Elena Lasconi: Demisia lui Klaus Iohannis vine foarte târziu
Elena Lasconi a fost prima care a reacționat la anunțul demisiei președintelui Klaus Iohannis.
“Un președinte rupt de realitate, defazat și fără nicio grijă față de oamenii care și-au pus încrederea în el!
Demisia lui Klaus Iohannis vine foarte târziu. Mult prea târziu ca să mai poată fi socotită de onoare. Și nici nu ne aduce răspunsuri la întrebările care macină țara asta de două luni de zile: de ce au anulat alegerile, cum ne protejăm de jocurile rușilor, cine ne apără de manipulare, putem garanta securitatea următorului scrutin?
După 10 ani cu Iohannis la Cotroceni, din păcate, și o spun ca om care a crezut în el, România este mai vulnerabilă ca oricând. Pe tura domniei sale democrația s-a făcut fărâme și acest lucru nu îi poate fi iertat.
Mă bucur că presiunea pusă de USR în Parlament l-a scos pe Iohannis din adormire și nu ne vom opri aici. Avem nevoie să reașezăm instituțiile statului ca să lucreze pentru cetățeni, nu pentru vremelnici cocoțați în funcții.
Acum, e nevoie de noi toți, e nevoie să repunem România pe drumul corect. Avem nevoie de adevăr, dreptate și un lider autentic care să țină direcția spre Vest!”, a scris președintele USR, Elena Lasconi, pe Facebook.
Nicușor Dan: Klaus Iohannis a plecat. Nemulțumirile oamenilor față de clasa politică rămân
Și Nicușor Dan, primarul General al Capitalei și candidat independent la alegerile prezidențiale, a reacționat după anunțul lui Klaus Iohannis că demisionează din funcția de președinte al României.
„Klaus Iohannis a plecat. Nemulțumirile oamenilor față de clasa politică rămân. Să construim împreună o speranță pentru viitorul societății!”, este mesajul transmis de Nicușor Dan pe pagina de Facebook.
Simion, despre demisia lui Iohannis: „E victoria voastră!”
Tot pe Facebook a reacționat și președintele AUR, George Simion, afirmând că aceasta este victoria celor care au susținut plecarea lui Iohannis din funcție. Simion cere reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale de anul trecut „urgent”.
„E victoria voastră! Acum e timpul pentru TURUL 2 ÎNAPOI”, a scris Simion pe Facebook.
Crin Antonescu: O decizie înțeleaptă
Candidatul coaliției la prezidențiale, Crin Antonescu, a declarat luni, la Parlament, că decizia șefului statului este preferabilă unei eventuale suspendări din funcție.
„Nu cred ca avem motive sa dramatizam. Avem proceduri constitutionale, presedintele Senatului prea interimar functia de sef al statului, toate celelalte lucruri se pot desfasura normal.
Cred ca este o solutie preferabila unui referenudm de suspendare. Cred ca decizia Presedintelui a fost una inteleapta”, a declarat Crin Antonescu, alături de Emil Boc (PNL) și Lia Olguța Vasilescu (PSD).
Klaus Iohannis, primul președinte din istoria României care şi-a dat demisia
Klaus Iohannis este primul din cei cinci președinți ai României care face asta.
Dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu a fost primul preşedinte al României, începând cu 28 martie 1974, după ce Marea Adunare Naţională (Parlamentul, n.r.) a instituit funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România şi l-a votat în unanimitate. Ceremonia s-a desfăşurat la sediul Ministerului Apărării, culminând cu înmânarea, de către Ştefan Voitec, a „sceptrului prezidenţial”, ca un însemn al unei puteri dictatoriale absolute. Revoluţionarii din decembrie 1989 i-au cerut, mai întâi la Timişoara, demisia lui Nicolae Ceauşescu, însă acesta a refuzat să predea puterea, scrie hotnews.ro
Primul preşedinte al României postdecembriste, Ion Iliescu, a condus România în primii şase ani de după Revoluţie şi, în ciuda turbulenţelor sociale din anii ’90, a reuşit să câştige un nou mandat în anul 2000.
Emil Constantinescu a ocupat funcția de președinte al României în perioada 1996-2000, alegerea sa marcând prima alternanță democratică la putere după căderea regimului comunist în 1989. La finalul mandatului, Constantinescu a decis să nu mai candideze, pe fondul frustrării față de ritmul lent al reformelor și al rezistenței sistemului la schimbare.
Traian Băsescu a fost suspendat de două ori din funcţia de preşedinte, în aprilie 2007 şi în iulie 2012, şi a revenit la Cotroceni de fiecare dată. Preşedinţi interimari ai României, în perioada în care Băsescu era suspendat, au fost Nicolae Văcăroiu şi Crin Antonescu.
Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, învingându-l în turul al doilea pe Victor Ponta, pe atunci premierul în funcție, iar cinci ani mai târziu, pe Viorica Dăncilă. El este singurul preşedinte al României care a renunţat la funcţie, însă după expirarea celui de-al doilea mandat, prelungit prin decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din toamna anului trecut.
