Craniul unei femei din Paleoliticul Superior, descoperit în Peștera Muierii
Muzeul Olteniei se pregătește să își întâmpine vizitatorii cu o piesă rară din colecțiile sale. În cadrul Secției de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei, situată pe strada Madona Dudu, este expus un craniu de Homo Sapiens, datând din aproximativ 35.000 de ani î.Hr., o descoperire excepțională care va fascina nu doar cercetătorii, ci și publicul larg.
Acest craniu provine din Peștera Muierii, o locație arheologică de renume mondial, aflată pe teritoriul județului Gorj. În 1952, marele istoric și arheolog C.S. Nicolăescu-Plopșor a realizat o descoperire deosebită în secțiunea Galeria Musteriană a peșterii, găsind rămășițele unei femei care a trăit acum mai bine de 35.000 de ani. Analizele au arătat că femeia avea între 40 și 50 de ani și prezenta trăsături fizice și anatomice caracteristice oamenilor moderni din Paleoliticul Superior, întâlnite și în rămășițele similare din vestul Asiei, nordul Africii și Europa.
„Acesta este contextul în care, specialiștii Secției de Istorie-Arheologie au expus ca piesă centrală în holul secției din str. Madona Dudu, una dintre cele mai valoroase piese din colecțiile Muzeului Olteniei – Craniu de Homo Sapiens, datat: cca. 35.000 î. Chr. În Peștera Muierii, pe teritoriul județului Gorj, în locul cunoscut drept secțiunea Galeria Musteriană, în timpul campaniei arheologice din anul 1952, marele istoric și cercetător C.S. Nicolăescu-Plopșor a descoperit un adevărat tezaur… craniul unei femei, cu o vârstă de aproximativ 40-50 de ani, de dimensiuni relativ mici cu inserții musculare slab reliefate, dar asemănătoare cu alte descoperiri similare aparținând oamenilor moderni din Paleoliticul Superior din Europa, vestul Asiei și nordul Africii.
De asemenea, dantura este remarcabilă prin puținele degenerări patologice prezente (doar ușoare urme de tartru), dinții lipsă fiind pierduți după moartea individului. Datarea osemintelor umane plasează această descoperire printre cele mai timpurii fosile aparținând lui Homo Sapiens din Europa. Fosilele umane din Peștera Muierii și artefactele descoperite, atestă utilizarea acesteia ca loc de refugiu temporar al oamenilor moderni. Potrivit unui comunicat publicat de Universitatea Uppsala (Suedia) în Current Biology, o echipă de cercetători condusă de Mattias Jakobsson a secvențiat cu succes genomul femeii al cărei craniu a fost descoperit în Peștera Muierii.
Studiul sugerează că această femeie, strămoș al vânătorilor-culegători care au trăit în Europa până la sfârșitul celei mai recente Epoci Glaciare, în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, a moștenit un nivel ridicat de diversitate genetică. S-a crezut anterior că o astfel de diversitate s-a pierdut cu aproximativ 80.000 de ani în urmă, pe măsură ce populațiile umane au migrat din Africa, în Asia și Europa. Studiile anterioare ale rămășițelor femeii au găsit, de asemenea, similitudini atât cu oamenii moderni, cât și cu Neanderthalienii, dar noua analiză arată niveluri scăzute de ADN Neanderthalian în genomul ei„, a postat Muzeul Olteniei, pe Facebook.
