Mare Praznic de Sfinții Martiri Brâncoveni la Mănăstirea Hurezi

Pana Adrian

Miercuri, 16 august, va fi mare Praznic la Mănăstirea Hurezi, prilejuit de slujba de pomenire a sfinților Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu fiii săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ianache Văcărescu, ctitorii și ocrotitorii așezământului monahal. Cu câteva zile înainte, ÎPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a așezat piatra de temelie pentru o nouă biserică la Mănăstirea Jgheaburi și a săvârșit slujba de sfințire. Marți, 15 august, Înaltpreasfințitul a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului – Vârful lui Roman, apoi a participat la priveghiul din preziua “hramului de vară” al Mănăstirii Hurezi.

Pentru că a refuzat să se lepede de la credința creștină, pe 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul român Constantin Brâncoveanu a fost decapitat de sultan la Istanbul. Aceeași pedeapsă au suferit-o și cei patru fii ai săi, împreună cu sfetnicul Ianache. Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu, cu fiii săi și cu sfetnicul Ianache, au fost declarați sfinți de către Biserica Ortodoxă Româna. Sunt comemorați în sfântul lăcaș pe care l-au ridicat la Horezu pe 16 august, pentru a nu coincide cu Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
“Pelerinii sunt aşteptati să participe la hramul acestei vetre monahale şi să se închine cu evlavie moaştelor Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, domnitorul român ce a primit cununa muceniciei pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și cu sfetnicul Ianache Văcărescu, mărturisind credința ortodoxă”, se arată în îndemnul publicat pe pagina web a Arhiepiscopiei Râmnicului.

Sâmbătă, 12 august, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie a sfințit piatra de temelie pentru Biserica cu hramul “Sfântul și Dreptul Lazăr” ce va fi construită pe amplasamentul noului cimitir al Mănăstirii Jgheaburi. Prima biserică a fost construită din lemn, în timpul lui Radu Negru, la 1310, și a fost refăcută la 1640, de Mitropolitul Teofil, în timpul lui Matei Basarab. Pomelnicul acestei vetre monahale, înscris pe zidul proscomidiarului, începe cu anul 1300. Primul nume este acela al lui Radu Negru, urmat de Mihai, Dan şi Mircea. Printre ctitori sunt menționați logofătul Matei, de numele căruia se leagă refacerea bisericii, în timpul lui Matei Basarab, Mitropolitul Teofil, Episcopul Ilarion și Sfântul Ierarh Antim Ivireanul. Actuala biserică a mănăstirii a fost zidită la 1827, de către preotul Ion Andronescu din Cucova, preotul Ioan din Cheia și ieromonahul Daniil din Zmeuret. Clădirile din jurul schitului au fost construite la 1932, apoi la 1963-1968, cu daniile strânse de la creștinii din satele dimprejur, cu contribuția Episcopiei și a Patriarhiei. Clădirea mare pentru chilii și stăreție este amplasată pe un teren mai înalt, la câțiva zeci de metri în vestul bisericii. Așezământul monahal de la Jgheaburi a fost renovat în anii 1940 și 1970.

Distribuie acest articol