miercuri, aprilie 24, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Creația literară, premiată de Asociația Macedonenilor din România

“Creația literară de azi” a fost aplaudată, sâmbătă, la Gala de premiere a Concursului Național de Literatură ”Alexandru Macedonski”, organizat de Asociația Macedonenilor din România (A.M.R.) și ajuns la cea de-a IX-a ediție.

Evenimentul a avut loc la Biblioteca Județeană ,,Alexandru și Aristia Aman” Craiova, în sala Dinu C. Giurescu, iar la acesta au luat parte deputatul Ionel Stancu, subprefectul județului Dolj, Mariana Venera Popescu, președintele Asociației Macedonenilor din România, Laura Elen Cristescu Rogobete, reprezentanți ai A.M.R. și, bineînțeles, premianții și juriul, format din membri ai Uniunii Scriitorilor din România – Aurel Maria Baros, Elena Armenescu, Gela Enea, I. Bogdan Lupeanu, care a selectat cele mai bune lucrări trimise la concurs.

“Ne bucură faptul că acest concurs a ajuns la cea de-a noua ediție și pentru acest fapt trebuie să îi mulțumim domnului Emilian Mirea, care, din păcate, a plecat dintre noi și care a avut inițiativa realizării acestui eveniment minunat. Cultura este un vector al frumosului și astfel de evenimente sunt făcute să bucure inima tuturor și să lege suflete. Din acest motiv, atât eu, cât și membrii Asociației Macedonenilor din România, vă mulțumim pentru prezența dumneavoastră aici, pentru faptul că ați supus spre jurizare materialele literare și așteptăm să faceți asta și pe viitor”, le-a transmis scriitorilor președinta A.M.R., Laura Cristescu Rogobete.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Deși literatura, în sine, este subiectivă, s-a urmărit ca acest concurs să fie unul obiectiv, iar premiile să fie acordate pe merit, a afirmat Mariana Venera Popescu, subprefect al județului Dolj, membru A.M.R.

Așa cum românul s-a născut poet, macedoneanul s-a născut poet, se pare. Sunt foarte mulți membri ai Asociației care scriu poezie, dar și proză. Melania este cea mai cunoscută dintre noi, dintre membrii etniei.

Acest festival-concurs este una dintre nenumăratele metode și modalități prin care dorim să ne facem populari în rândul majorității. Deci acest festival nu este despre macedoneni, este despre noi cetățenii români. Și noi suntem cetățeni români. Indiferent de etnie, noi toți suntem România. Și prin frumusețea dansurilor populare, a portului popular, prin acest festival, noi, prin cultura macedoneană, aducem frumusețe și îmbogățim cultura românească.

Vă promitem că în fiecare an, cu ajutorul juriului, noi vom menține această tradiție și vom fi obiectivi. Avem laureați din toată țara, de toate profesiile. Ne-am dorit să fie un festival corect, în care cei mai buni să câștige, chiar dacă literatura în sine este subiectivă atunci când o analizăm. Dar tocmai prin faptul că avem un juriu numeros noi încercăm să ne păstrăm obiectivitatea și să acordăm premii după merite”, a afirmat Mariana Venera Popescu.

Între membrii A.M.R. cu înclinații spre poezie se află chiar subprefectul de Dolj. Mariana Venera Popescu le-a recitat celor prezenți la Gală una dintre poeziile proprii – Etnia.

“Etnia e sădită în suflet,

Ea se fălește în costum popular,

E raza de soare a Macedoniei

Pe ea o simt și o port.

Din cântecele macedonene

Notele îmi bucură auzul,

Cuvintele mă ghidează,

Vocea cu drag le înalță.

Mândria mă animă,

Macedonia mă cuprinde,

Sunt a ta, dar sunt aici,

Te trăiesc și te simt.”

Reprezentanții juriului s-au declarat impresionați de numărul mare de lucrări trimise în cadrul concursului și au apreciat încurajarea creației literare prin organizarea festivalului.

“Premiem oameni care s-au chinuit pe baricadele acestea dificile ale literaturii astăzi, când ai mult de citit ca să poți să scrii. Juriul a fost și el bucuros pentru că a avut lucrări substanțiale. Aproape 100 de cărți, multe manuscrise. Am avut diversitate, calitate. Filonul acesta extraordinar care înseamnă creația literară, astăzi este riguros în continuare. Și obligația noastră este să încurajăm în continuare și promovarea și creația literară. Și așa cum se întâmplă în cazul acestui concurs al Asociației Macedonenilor din România, să încercăm să facem cât se poate de cunoscută creația literară de astăzi în siajul unui mare poet cum a fost Macedonski”, a declarat Aurel Maria Baros, președintele juriului.

La rândul său, Gela Enea a afirmat: “Au fost cărți foarte bune, mai ales la consacrați. Evident că fiecare membru al juriului a avut probabil propria sa ierarhie. Am fost impresionată de numărul mare de participanți și de calitatea operelor trimise, chiar și la cei neconsacrați. Au fost, într-adevăr, niște scriitori care se află pe drumul cel bun”.

Elena Armenescu a vorbit despre corectitudine.

“Multitudinea lucrărilor ne-a dat mult de lucru. Am fost corectă și chiar am citit tot timp de aproape o lună și ceva. Concursul este deschis și desigur că și anul acesta, ca și în anii anteriori, au fost și câteva lucrări care nu meritau să fie trimise. Sigur că acele lucrări au fost notate cu notele minime. Am avut mari dileme cu privire la acordarea notelor încât am ajuns să acord sutimi pentru că nu puteam diferenția câteva dintre lucrările care erau foarte bune. Eu cred, ca de altfel noi, toți cei din juriu, că literatura este pe un drum bun, dar poate să meargă și mai bine, adică fiecare să ne străduim. Cei de la Asociația Macedonenilor au fost foarte bine orientați când ne-au ales pe noi, ma refer la modul cum scriem și la convingerile noastre din punct de vedere literar. De pildă, poeta Angi Melania Cristea scrie un anumit tip de poezie post-modernă, eu scriu mai mult poezie în stil classic, poezie religioasă, președintele juriului este prozator și ceilalți doi, de asemenea, fiecare avem scala noastră de valori”, a precizat aceasta.

“Le mulțumesc premianților că mi-au oferit niște momente superbe atunci când le-am lecturat scrierile”, a spus și Bogdan Lupeanu.

Secretarul concursului, Angi Melania Cristea, a fost cea care a și prezentat gala de premiere: “A fost cea de-a 9-a ediție desfășurată sub patronajul spiritual al poetului Alexandru Macedonski, poet care are certe origini macedonene, care a încurajat tinerele talente și de aceea este considerat cel care patronează spiritual acest concurs. Alexandru Macedonski este legat și de istoria Craiovei. Poetul și-a petrecut studiile gimnaziale și liceale în Craiova”.

Rând pe rând, câștigătorii concursului și-au prezentat creațiile. În cadrul Galei s-au recitat versuri din opera poetului Alexandru Macedonski, atât în limba română, cât și în cea macedoneană, iar interpreta Dalia Stancu a încântat auditoriul cu folclor macedonean.

Concursul Naţional de Literatură „Alexandru Macedonski” se desfășoară din anul 2014. Se adresează atât celor care nu au debutat în volum, cât și scriitorilor consacrați, celor de etnie macedoneană, membri sau simpatizanţi ai Asociaţiei Macedonenilor din România, precum şi, în egală măsură, tuturor cetăţenilor români care vor să participe la acest festival, organizat sub egida A.M.R.

Alexandru Macedonski, născut  la data de 14 martie 1854  și  trecut în  neființă  pe 24 noiembrie 1920,  a fost un poet, prozator, dramaturg și publicist român, de etnie macedoneană. A introdus simbolismul, curent literar apărut  în  Franța, în literatura română și a fost fondatorul cenaclului și revistei literare „Literatorul”, a susținut modernizarea poeziei românești, fiind într-o polemică permanentă cu junimiștii: Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ion Luca Caragiale și a încurajat numeroși tineri scriitori al căror  talent s-a confirmat în timp: George Bacovia, Tudor Vianu şi Traian Demetrescu, pe care i-a publicat în revista „Literatorul”, după cum amintesc reprezentanții A.M.R..

La Concursul Național de Literatură ”Alexandru Macedonski”, ediția a IX-a, au fost jurizate aproximativ 90 de lucrări. Câștigătorii acestei ediții sunt următorii:

Poeți neconsacrați:

Locul I – Adelina Dozescu

Locul II – Alexandru Bodog

Locul III – Varganici Gheorghe

Prozatori neconsacrați:

Locul I – Klaus Nether (Claudiu Constantin)

Locul II – Mihaela Rădulescu

Locul III – Elena Stan

Poeți consacrați:

Locul I – Romeo Aurelian Ilie

Locul II – Emil Iulian Sude

Locul III – Mariana Dobrică

Prozatori consacrați:

Locul I – Iulian Spătaru

Locul II – Andrei Cosmin Tudor

Locul III – Andrei Breabăn

Politica