Liderii UE au avertizat vineri că energia ieftină „a dispărut” și au convenit să intensifice pregătirile pentru noi reduceri ale importurilor din Rusia, acuzând Moscova că folosește gazul ca pe o armă. Germania, de pildă, spune că tăierea livrărilor de gaz de către Rusia ar putea duce la o închidere parțială a industriei sale.
„Inflația este o preocupare majoră pentru noi toți”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, la conferința de presă susținută la încheierea summitului UE. „Războiul de agresiune al Rusiei împinge în sus prețul alimentelor, al energiei și al materiilor prime”, a spus el. În aceste condiții, liderii au convenit să își coordoneze îndeaproape răspunsurile de politică economică.
În cadrul summitului au fost convenite însă puține măsuri concrete. Liderii au însărcinat Comisia Europeană să găsească mai multe modalități de a asigura aprovizionarea energetică „la prețuri accesibile”.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că se caută deja surse alternative de aprovizionare. Livrările de gaz lichefiat din SUA au crescut cu 75% în acest an față de anul trecut, iar livrările de gaz prin conducte din Norvegia au crescut cu 15%. În plus, executivul UE va prezenta liderilor, în luna iulie, un plan care pregătește terenul pentru eventuale noi tăieri a livrărilor de gaz din partea Rusiei. „Să sperăm la ce e mai bun, să ne pregătim pentru ce e mai rău. Asta facem în acest moment”, a declarat Ursula von der Leyen.
Comisia Europeană va veni cu propuneri și opțiuni care vor fi discutate la următorul summit al UE, din octombrie, luând în considerare inclusiv modele alternative de piață, de pildă prin decuplarea gazului de la formarea prețului de piață pentru electricitate, a declarat von der Leyen.
„Lucrăm la diferite modele, nu doar pentru a analiza cum să reducem prețurile la energie sau la electricitate, ci și pentru a analiza configurația pieței, cu întrebarea: este cea pe care o avem în prezent potrivită pentru scopul nostru?”, a arătat șefa Comisiei Europene.
O problemă care generează controverse este dacă guvernele ar trebui să intervină sau nu pentru a limita prețurile. Spania și Portugalia au plafonat luna aceasta prețurile la gaze pe piața locală de electricitate, însă alte state avertizează că plafonarea prețurilor ar perturba piețele energetice și ar secătui și mai mult visteria statelor, dacă guvernele ar trebui să plătească diferența dintre prețul plafonat și prețul de pe piețele internaționale de gaz.
Liderii celor 27 de state membre ale UE au aruncat vina pentru creșterea uriașă a prețurilor și pentru scăderea creșterii economice globale pe războiul care a început în urmă cu exact patru luni.
„Noțiunea de energie ieftină a dispărut, noțiunea de energie rusească a dispărut în esență și suntem cu toții în curs de a ne asigura surse alternative” de aprovizionare, a declarat premierul leton Krisjanis Karins. El consideră că guvernele trebuie să sprijine „acele părți ale societății care suferă cel mai mult”.
Inflația în cele 19 țări din zona euro a urcat la maxime istorice, de peste 8 la sută, iar executivul UE se așteaptă la o scădere a creșterii economice la 2,7 la sută în acest an, scrie digi24.ro Blocul comunitar trebuie „să recunoască riscul cu care ne-am putea confrunta dacă inflația se instalează în economiile noastre”, a spus șeful Eurogrupului, Paschal Donohoe.
„Dacă nu suntem atenți, atunci întreaga economie a UE va intra în recesiune, cu toate consecințele sale”, a avertizat, la rândul său, premierul belgian Alexander De Croo, care a vorbit despre o posibilă „iarnă grea” care îi așteaptă pe europeni.
12 țări europene au fost afectate până în prezent de tăieri ale fluxurilor de gaz din Rusia.
„Este doar o chestiune de timp până când rușii vor închide toate conductele de gaz”, a declarat un oficial UE înaintea discuțiilor de vineri.
Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a avertizat că țara sa se îndreaptă către o criză a gazelor, dacă livrările rusești vor rămâne la fel de scăzute ca acum, iar unele industrii pur și simplu vor trebui să închidă la iarnă.
„Companiile ar trebui să oprească producția, să își concedieze angajații, lanțurile de aprovizionare s-ar prăbuși, oamenii s-ar îndatora pentru a-și plăti facturile de încălzire”, a schițat el, pentru revista „Der Spiegel”, perspectivele sumbre ale iernii.
Înainte de război, UE se baza pe Rusia pentru până la 40 la sută din necesarul său de gaze – proporția ajungea la 55 la sută în cazul Germaniei -, astfel că rămâne un gol uriaș de umplut pe o piață globală de gaze și-așa restrânsă.
