vineri, martie 29, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

ANPC: Micii şi berea trebuie cumpărate doar din locuri autorizate

Consumatorii sunt sfătuiți, de către directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, să acorde o atenţie deosebită la aspectul produselor din carne tocată şi la modul de etichetare, mai ales că în această perioadă românii sărbătoresc ziua de 1 Mai cu mici şi bere.

„La cumpărarea produselor din carne tocată să acorde atenţie deosebită la aspectul produsului, să urmărească modul de etichetare, să nu cumpere produse preambalate neetichetate, iar pentru cele comercializate vrac este obligatorie înscrierea, la locul de comercializare, a datei durabilităţii minimale/datei limită de consum şi a ingredientelor alergene”, a scris vineri Paul Anghel, pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, consumatorii trebuie să refuze produsele din carne tocată pentru care există îndoieli privind calitatea şi modul de informare prin etichetare şi produsele din carne pe care nu este înscrisă data durabilităţii minimale/data limită de consum sau dacă aceasta este modificată sau depăşită.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Anghel sfătuieşte consumatorii să nu cumpere produse din carne tocată din locuri neautorizate, întrucât comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condiţiile optime de transport, depozitare şi comercializare şi nu poate elibera bon de casă cu care să fie justificată tranzacţia comercială şi riscă să achiziţioneze un produs neconform sau chiar nesigur care le poate afecta sănătatea.

În ceea ce priveşte berea, directorul general al ANPC recomandă verificarea stării ambalajelor (integritate, etanşeitate), limpiditatea lichidului şi data durabilităţii minimale.

În cazul în care consumatorii petrec ziua de 1 Mai în zone de agrement, aceştia trebuie să fie atenţi la câteva aspecte, spune Anghel.

„Trebuie urmărit, în cazul produselor alimentare, modul de expunere şi comercializare a acestora, pentru a observa unele indicii care pot să conducă la identificarea riscurilor pentru sănătate şi anume: existenţa şi funcţionarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele; integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecţie pe timpul transportului, depozitării şi comercializării; etichetarea acestora, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, termenul de valabilitate”, a mai scris el pe reţeaua de socializare.

De asemenea, înainte de achiziţionarea alimentelor din locuri specializate în acest sens, consumatorii trebuie să se asigure că vânzătorul este echipat corespunzător, poartă halat de protecţie şi bonetă, iar manipularea alimentelor neambalate o realizează cu mâinile acoperite de mănuşi curate sau de unică folosinţă. Nu în ultimul rând, trebuie să acorde atenţie preţului afişat şi să verifice concordanţa dintre preţurile afişate la raft şi cele marcate pe bonurile de casă.

„Şi un ultim sfat să solicite şi să păstreze bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doreşte să reclame calitatea/siguranţa unui produs”, atenţionează reprezentantul ANPC.

În urma acțiunilor de supraveghere și control desfășurate de comisarii ANPC în anii trecuți s-au constatat abateri, după cum urmează:-

  • folosirea de produse si proceduri nesigure care puneau în pericol viața și sănătatea consumatorilor:
  • materii prime cu data limită de consum depășită (cârnați, carne de mici, băuturi răcoritoare);
  • materii prime fără elemente de identificare (carne de mici, muștar, Ketchup);
  • produse cu urme de mucegai (chifle);
  • utilizarea unui ulei excesiv de ars pentru prăjire;
  • nerespectarea condițiilor de păstrare și depozitare a produselor;
  • decongelarea materiilor prime congelate la temperatura mediului ambiant;
  • schimbarea stării termice inițiale a produselor;
  • ustensile neigienizate cu aspect înnegrit;
  • cântar fără verificare metrologică;
  • prezența la comercializare a unor produse cu modificări organoleptice (maioneză, sosuri pentru salate, roșii, ceapă, cartofi, castraveți);
  • utilizarea unor grătare neigenizate corespunzător și a unor ustensile pentru bucatărie degradate (clești pentru grătar, cuțite).
  • deficiențe de informare către consumator, de exemplu: lipsa informării cu privire la ingredientele cu potențial alergen; lipsa informării cu privire la faptul că preparatele provin din produse decongelate; lipsa afișării datei limită de consum.

Politica