„Dacă e să avem un viitor mai bun pentru copiii noștri, ar trebui să le lăsăm drept moştenire o planetă mai bună. Fie ca acest scop nobil să se unească în numele generațiilor viitoare!”
Poluarea este una dintre principalele probleme cu care se confruntă omenirea în prezent. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică. O serie de studii au arătat o legătură cauzală clară între poluarea aerului și afecțiuni grave precum demență și boli cardiovasculare.
În cadrul evenimentului „România verde” desfășurat la Biblioteca Judeteana Alexandru & Aristia Aman Craiova, Irina Stancu, medic primar oncolog, a explicat mecanismul de producere al cancerului și a adus în prim-plan efectele catastrofale ale poluării.
„Poluarea practic înseamnă dispersia în atmosferă a unor particule (substanțe solide) care se dezintegrează în particule mai mici de ordinul microorganismelor și sunt inhalate de aparatul nostru respirator. Aceste particule au următoarele caracteristici: sunt suficient de mici ca ele să poată fi inspirate și aspirate de către sistemul nostru respirator, dar în același timp ele sunt suficient de mari ca ele să nu poată fi expectorate și expulzate de căile respiratorii, astfel încât ele rămân cantonate în corpul nostru.
Aceste particule toxice produc o agresiune care este sistematică, continuă asupra celulelor epiteliului respirator. Ca și mecanism biologic, celula are capacitatea de replicare. Celulele se replică după un anumit pattern care este foarte strict efectuat. În momentul în care asupra unei celule se produce o agresiune sistematică, continuă, persistentă, celula scapă de sub mecanismele de control, de replicare normală și începe să se replice haotic. Ea încearcă să se replice, dar mecanismele de diviziune celulară devin haotice. Acesta este, practic, cancerul. O boală care are la bază o diviziune celulară haotică, aberantă, care iese de sub acțiunea factorilor normali de diziviune celulară a organismului.
Deci, substanțele toxice pulverizate în atmosferă duc la inhalarea lor în aparatul nostru respirator. Aparatul nostru respirator încearcă să le expulzeze și nu poate din cauza mărimii lor. Celulele de pe suprafața aparatului respirator încearcă să se remedieze de sub acțiunea factorilor agresionali. În momentul când ele încearcă să se remedieze și să se divizeze, diviziunea devine necontrolată, iar acest lucru duce la apariția cancerului”, potrivit medicului.
Conform unui studiu realizat de un spital de oncologie din România, 55% dintre pacienţii care au murit la doi ani de la diagnosticarea cu cancer bronhopulmonar proveneau din localităţi cu poluare industrială majoră, notează Mediafax.
Potrivit unui comunicat al spitalului de oncologie Medisprof, anul acesta, de Ziua Mondială a Sănătăţii, OMS atrage atenţia asupra faptului că poluarea face ca această criză a încălzirii globale să fie, în realitate, o criză cu implicaţii sanitare. Chiar dacă cel mai des în spaţiul public se vorbeşte despre nutriţie sau stres ca fiind factori de risc în vieţile noastre, poluarea este un fenomen îngrijorător care afectează viaţa zilnică, iar studiile arată că expunerea îndelungată la poluare poate cauza cancere pulmonare.
Din cei 300 de pacienţi diagnosticaţi cu cancer bronhopulmonar care au urmat tratament chimioterapeutic şi radioterapeutic în 2021, 70% au fost bărbaţi, iar 30% femei. Cea mai mare incidenţă s-a întâlnit la categoria de vârstă 60-70 ani, respectiv 46% dintre cazuri, urmând categoria de vârsta 50-60 de ani, cu o incidenţă de 20%. Totodată, acestea au reprezentat şi categoriile de vârstă cu cele mai mari rate de deces, la maximum doi ani de la descoperirea bolii: rata de deces a fost de 70% la categoria bolnavilor cu vârstă cuprinsă între 60 şi 70 de ani şi de 68% în rândul pacienţilor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 60 de ani, potrivit reprezentanților spitalului.
În ceea ce priveşte localităţile de domiciliu ale pacienţilor decedaţi la 1-2 ani de la depistarea bolii, statisticile subliniază date îngrijorătoare. Astfel, 55% dintre pacienţi proveneau din localităţi cu poluare industrială majoră (minerit, prelucrarea metalelor şi a mineralelor, fabricarea mobilei, extracţia mineralelor pentru construcţii, prelucrarea materialelor de construcţii, industrie material rulant): Târgu Jiu, Rovinari, Hunedoara, Aghireşu, Simeria, Şimleul Silvaniei.
În România, cancerul bronhopulmonar reprezintă prima cauză de mortalitate între toate cancerele, iar statisticile arată că, anual, 10.770 de români sunt ucişi de cancerul bronhopulmonar.
