Conecteaza-te cu noi

Actualitate

Schimbări climatice, în Oltenia! Tot mai multe fenomene extreme

Publicat

pe

Pentru fiecare 1°C al încălzirii globale, precipitațiile zilnice extreme vor crește cu 7%. Așa se întâmplă și în Oltenia, unde meteorologii spun că ne confruntăm tot mai des cu valuri de căldură, atunci când nu le este vremea. Cum se schimbă clima și de ce ne-au explicat specialiștii  Centrului de Meteorologie Craiova.

Producerea fenomenelor extreme este fără precedent, conform datelor înregistrate, și va crește odată cu încălzirea globală, conform celui de-al șaselea raport de evaluare IPCC (Intergovernamental Panel on Climate Change). Se spune că ”schimbarea climatică indusă de oameni deja afectează vremea și extremele climatice în fiecare regiune de-a lungul globului. Dovezi ale schimbărilor observate în ceea ce privește fenomenele extreme, cum sunt valurile de căldură, precipitații intense, secete și ciclonii tropicali și, în particular, atribuirea lor influenței umane, s-au înmulțit” de la al V-lea raport din 2014.

Extremele de căldură au devenit mai frecvente și mai intense de-a lungul majorității regiunilor după anii 1950, conform raportului IPCC. Toate regiunile sunt afecate. În termeni de impact asupra societății, valurile de căldură se produc mai regulat, încep mai devreme și se termină mai târziu. Temperaturi de peste 40 °C și chiar 50 °C devin din ce in ce mai frecvente în multe părți ale lumii, reprezentând o amenințare majoră pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor. Astfel, două valuri de căldură extreme din 2003 (Europa Vestică) și 2010 (Federația Rusă) au reprezentat 80 % din decesele cauzate de vreme în Eurpa în perioada 1970-2019. Lecțiile învățate în uma valului de căldură din 2003 au fost esențiale pentru introducerea avertisementelor timpurii și a planurilor de acțiune pentru cazurile de vreme severă produse de căldura excesivă, iar aceaste sunt în prezent promovate de Rețeaua globală de informații despre sănătate în caz de căldură.

“Am avut temperaturi ce au ajuns și la 17-18 grade când trebuia să avem 2-3 grade”

Limitând încălzirea globală la 1,5 °C în loc de 2 °C ar putea rezulta cu aprox. 420 milioane mai puține persoane care să fie expuse frecvent la valuri de căldură extreme, conform raportului IPCC. Studiile recente (Bușcă și Brâncuș, 2022) au arătat că în perioada mai–septembrie 2001–2020, în Oltenia aproape în fiecare an a fost cel puțin un val de căldură. Maximul s-a produs în anul 2012, cu un număr mediu pe regiune de 6,2 valuri, jumătatea nordică a regiunii fiind aproape la fel influențată de pătrunderile de aer tropical ca și Oltenia Sudică.

Din păcate, la noi în țară, chiar în Oltenia, putem spune că a crescut temperatura aerului, adică ne confruntăm mult mai des cu valuri de căldură, nu neapărat în timpul verii, atunci când eram noi obișnuiți, în luna iulie, ci aceste valuri de căldură pot să se producă tot timpul anului pentru că un val de căldură este considerat atunci când temperatura aerului, maxima aerului din ziua respectivă, depășește cu cel puțin 5 grade, media climatologică, adică o medie făcută pe ultimii 30 de ani. Și dacă în trei zile consecutive această temperatură este mai mare, atunci e un val de căldură. Aceste valuri de căldură se pot produce și în februrie. Anul acesta am avut temperaturi ce au ajuns și la 17-18 grade când trebuia să avem 2-3 grade. Din păcate, acum în luna martie ne-am confruntat cu un aer de frig care are aceleași criterii, numai că pe partea opusă”, a precizat pentru „Jurnalul Olteniei” Mihaela Brâncuș, meteorolog previzionist și adjunct șef SRPV.

Însă, în 10 ani din cei 20 de ani analizați, numărul mediu de valuri de căldură este mai mare în OLS, fapt ce evidențiază tendința de creștere a temperaturilor în zonele de câmpie, comparativ cu perioada de referință 1961–2000. Această tendință este mai proeminentă în ultimii ani, 2016–2020. Procentual, ultimii 5 ani reprezintă 28%, însă procentul ultimilor 10 ani reprezintă mai mult de jumătate din totalul perioadei analizate (66%). Rezultă astfel că, sud-vestul României se încadrează în tendința evidentă de încălzire observată în ultimul deceniu, atât la nivel național cât și la nivel European.

Un factor esențial care a determinat aceste modificări climatice este poluarea: „Poluarea la nivel global este mare. În meteorologie avem o zicală. Bătăile unui fluture în texas, stârnește o tornadă în Brazilia. Adică, fiecare element din atmosferă, fiecare perturbație dintr-un loc poate să producă în alt loc un fenomen extrem. De aceea, noi facem actualizare de prognoză în fiecare zi pentru că noi o facem pe baza unor modele numerice care și ele au limitările lor. Nu pot să detalieze fiecare evoluție, cum este umiditatea, cum este relieful, câte clădiri sunt aici, astfel încât să poată facă o evoluție a admosferei cât mai apropiată de realitate. Și atunci, modelul are rezoluția prea grosieră și nu știe că aici avem un lac și azi avem 30 de grade și s-a produs evaporație. Sunt mulți factori care intervin în evoluția vremii. Urbanizarea contează foarte mult în evoluția sistemelor atmosferice”, a mai adăugat Mihaela Brâncuș.

“Vor apărea și mai multe fenomene extreme”

Schimbările climatice se produc și prin intermediul ciclului apei – o atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate. Drept urmare, frecvența și intensitatea evenimentelor cu precipitații abundente sau foarte mari a crescut începând cu anii 1950, iar această creștere se estimează că va continua. Conform raportului IPCC se estimează că evenimentele cu precipitații zilnice extreme vor crește cu aprox. 7% pentru fiecare 1 °C al încălzirii globale. Sunt nenumărate exemplele în care cantitățile de precipitații specifice unei luni sau mai multor luni s-au produs în câteva ore sau zile, producând inundații devastatoare și mortale – așa cum s-a văzut în Africa, Asia, Europa, America în ultimii ani.

Astfel de fenomene (de exemplu, precipitații abundente, vijelii puternice, grindină de dimensiunii medii sau mari, descărcări electrice puternice) sunt mult mai frecvente în sezonul cald, asociate instabilității atmosferice accentuate. Pentru regiunea noastră, un exemplu recent este cel din 7–8 iulie 2019 când un sistem covectiv mezoscalar a afectat jumătatea sud-vestică a Olteniei, înregistrându-se descărcări electrice puternice și rafale de vânt foarte mari, de până la 31 m/s la Dr. Tr. Severin. Pentru acest episod de vreme severă au fost emise trei Avertizări de tip nowcasting COD ROȘU, valabile pentru județele Mehedinți, Dolj și Olt.

În același timp, creșterea încălzirii globale conduce la creșterea ariilor afectate de secetele tot mai frecvente și mai severe, un dezastru notoriu și cu debut lent. Proporția ciclonilor intenși este de așteptat să crească la nivel global odată cu încălzirea globală, crescând astfel vulnerabilitatea populației din zonele costiere și nu numai. Valurile de căldură și secetele concomitente vor deveni probabil mai frecvente, crescând și riscul asociat al incendiilor de vegetație.

Întrebată cum crede că va evolua clima, Mihaela Brâncuș a afirmat că se așteaptă mai fenomene extreme mai dese. „În mod sigur nu putem spune, însă toate estimările, toate modelele climatice care merg pe o perioadă de timp mai mare, 30-50-100 de ani, în majoritatea lor indică faptul că vor apărea și mai multe fenomene extreme. Asta înseamnă că la noi în Oltenia pot să se intensifice valurile de căldură. Noi eram obișnuiți cu valuri de căldură pe partea sudică, pe zona de câmpie, în Dolj, Mehedinți, sudul Oltului, acolo înregistram temperaturile cele mai mari. Numai că în ultima perioadă și partea nordică a Olteniei a început să fie influențată de aceste valuri de căldură pentru că s-a transformat și dezvoltarea urbană, și mediul înconjurător. Astfel că, temperaturi de 35 de grade sau acel indice temperatură – umezeală care cumulează, ține cont și de umiditate și de temperatură, ajunge la valoarea critică chiar și la Râmnicu Vâlcea, chiar și la Târgu-Jiu. Am avut foarte multe ocazii când acest indice a depășit pragul critic până aproape de zona montană. În anii trecuți nu se întâmpla destul de frecvent ca acum. Totodată, fenomene extreme sunt și cele legate de instabilitate pentru că acolo este pericolul cel mai mare”, a spus aceasta.

Valurile de căldură pot fi prognozate cu câteva zile bune înainte, pentru că evoluția lor nu este atât de rapidă. Se dă un semnal că va crește temperatura și pe măsură ce se menține acest semnal câteva zile la rând, durata lor de obicei este mare, nu se pot diminua rapid. „Și atunci, autoritățile și oamenii au timp să se pregătească. Însă, în cazul fenomenelor aociate instabilității admosferice, de exemplu în timpul verii, în sezonul cald, pericolul este foarte mare deoarece într-un interval de o oră se pot produce cantități de precipitații de peste 100 l/ per metru pătrat. Aici, intervin și ceilalți factori agravanți. Adică, una este să se întâmple într-o zonă de câmpie, unde sunt culturi agricole sau unde nu este nimic, chiar dacă sunt localități nu se pot produce inundații atât de rapide. Alta este să se producă într-o zonă submontană unde apa care ar trebui să se infiltreze în sol este transportată, atunci pericolul de inundații este mult mai mare”, a completat Mihaela Brâncuș, meteorolog previzionist și adjunct șef SRPV.

În Oltenia, activitatea de meteorologie a început în anul 1881, când la Craiova a fost înfiinţată o staţie meteorologică care efectua observaţii climatologice şi a fost instalată la Şcoala Fiilor de Militari. În prezent, Staţia meteorologică Craiova funcţionează în clădirea proprietate ANM, amplasată la marginea estică a oraşului Craiova, în imediata apropiere a Centrului Radar. Din 01.05.1999, Staţia meteorologică Craiova face parte din CMR Oltenia, când printr-o reorganizare ia fiinţă Centrul Meteorologic Regional Oltenia, recâştigând administrarea reţelei meteorologice.

La începuturi, observaţiile şi măsurătorile meteorologice se efectuau cu aparatură clasică pentru fiecare parametru meteorologic. Începând cu 12.12.2001 la Staţia Meteorologică Judeţeană Craiova a fost instalată staţia meteorologică de tip VAISALA (Simin Console), care crează în mod automat mesajele meteorologice: synop, dese, intermediare, Alert 0, 1, 5, ITU şi IR.

Codificarea datelor şi includerea lor în mesajele meteorologice reprezintă rezultatul creşterii volumului acestor date şi diversificării tehnicilor de prelevare, prelucrare şi transfer a informaţiilor meteorologice. În 16.07.2019 la Staţia Meteorologică Judeţeană Craiova, staţia automată a fost înlocuită cu noul tip VAISALA (arhitectură MeteoApp).

De-a lungul timpului, recordurile climatologice înregistrate la Staţia Meteorologică Craiova au fost:

Temperatura maximă înregistrată: 42.6oC (24.07.2007)

Temperatura minimă înregistrată: -29.4oC (25.01.1963)

Cantitatea maximă lunară de precipitaţii: 238.3 l/m2 (octombrie 1972)

Cantitatea maximă în 24h de precipitaţii atmosferice: 84.8 l/m2 (27.07.1972)

Continue Reading
Publicitate

© 2022. Toate drepturile rezervate.