sâmbătă, aprilie 20, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Povestea copilului alungat de acasă de două războaie. 528 de copii din Ucraina au ajuns neînsoțiți în România

Un copil din Ucraina a fost nevoit să fugă pentru a doua oară dintr-o țară aflată în război. În total, 528 de copii din Ucraina au ajuns neînsoțiți în România, spun cei de la Organizația Salvați Copiii.

Pentru Samad, războiul din Ucraina a însemnat a doua dislocare de acasă, de la școală și de lângă prieteni. La 14 ani, copilul a fost nevoit să fugă de violențele războiului și să se refugieze în România după ce, cu doar opt luni înainte, și-a abandonat alături de părinți casa natală din Afganistan. De la debutul agresiunii militare din Ucraina, care a dus la un exod fără precedent în Europa, au fost înregistrați 528 de copii care au intrat neînsoțiți în România. 225 sunt în continuare în centrele din țara noastră.

Dintre cele 469.284 de persoane din Ucraina care au intrat în România de la debutul crizei umanitare (24 februarie), 4.019 au depus cereri de azil politic, până în data de 17 martie.

Policlinica Buna Vestire Craiova

”Ne-am părăsit casa, în care aveam lucrurile noastre

“Când a început războiul în Afganistan, ne-am părăsit casa, în care aveam lucrurile noastre. Am încuiat totul și am venit în Ucraina”, povestește Samad. La opt luni distanță, însă, Samad a trebuit să mai fugă o dată de război, cu doar câteva lucruri la el. Se simte puternic: a supraviețuit celor două războaie.

Copiii prinși în zonele de război din Ucraina sunt expuși riscurilor de înfometare, frig și trafic de persoane. Estimările arată că jumătate dintre cei care s-au refugiat sunt copii, printre ei aflându-se și copii neînsoțiți. Totodată, mai mult de 100.000 de copii ucraineni trăiesc în instituții de îngrijire a copilului și sunt în risc crescut de a fi lăsați în urmă. 

Organizația Salvați Copiii lucrează pentru a identifica familiile și pentru a reuni copiii cu familiile extinse sau cu prieteni din Ucraina, România, Polonia și alte state vecine, unde ucrainenii se refugiază din calea războiului.

Nevoile acute rămân cele legate de asistența umanitară rapidă, de informații și de suport emoțional, atât la frontieră, cât și în centrele în care sunt cazați. De asemenea, o vulnerabilitate specială o au  copiii care provin din sistemul de protecție a copilului din Ucraina.

Am stat trei zile într-un subsol. Mi-am ținut copiii acolo, doar ca să mă asigur că vor trăi.”

Alina este mama a trei copii, a locuit în orașul Irpin cu soțul și copiii ei până la izbucnirea conflictului. Familia s-a ascuns într-un subsol timp de trei zile, înainte de a reuși să ajungă la granița cu România. Soțul ei a rămas în Ucraina, să lupte.

Alina își propune să ajungă la membrii familiei ei care locuiesc în Spania, dar nu este sigură cât timp ar putea dura călătoria și care este procesul pentru obținerea vizei. Deocamdată, familia se află în tabăra pentru refugiați din România, unde copiii au folosit spațiul de joacă amenajat de Salvați Copiii. Alina spune că fiilor ei le place să joace jocuri acolo, ceea ce o face fericită în ciuda experiențelor trăite.

Cei care doresc să sprijine programul de asistență umanitară o pot face aici:

https://bit.ly/SalvatiCopiiiUcraina sau pot trimite un SMS la 8827 cu textul SALVEZ, donație singulară de 2 EURO.

De la declanșarea acestei crize până în prezent, Salvați Copiii a asigurat asistență umanitară pentru 16.499 de persoane; dintre care 9.172 de copii ucraineni și 7.327 de adulți constând în alimente de bază și alte produse de imediat ajutor, traducere și consiliere informațională – materiale de informare în limba ucraineană.

Echipele organizației aflate în prezent pe teren numără aproximativ 110 specialiști (coordonatori, psihologi, educatori, asistenți sociali) și voluntari.

Cei mai mulți refugiați care ajung în România sunt în tranzit

Aceștia se deplasează cu mașini sau pe jos, ori cu bacul peste Dunăre, la Isaccea. În foarte multe situații, transportul este asigurat cu mașinile pompierilor. Aceștia sunt transportati până la taberele IGSU sau în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări. Starea generală a grupurilor care sosesc la granițe este de totală epuizare.

Politica