vineri, martie 29, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

„Languishing”, boala anului 2021! Ce este și cum se manifestă

„Languishing” este considerată de mulți psihologi boala anului 2021. Este recunoscută, de obicei, atunci când îți lipsește simțul scopului în viață, iar bucuria și alte plăceri simple și-au pierdut sensul pe care l-au avut cândva. Nu poți spune că ești deprimat sau epuizat, dar îți lipsește motivația de a acționa și singurul lucru pe care îl poți spune este că ești într-o stare de blocaj, potrivit b365.ro.

În al doilea an al pandemiei de coronavirus, termenul de„ languishing” are toate șansele să descrie starea emoțională a omenirii în 2021, așa cum l-a numit renumitul psiholog Adam Grant, într-un articol publicat în 2021 în The New York Times. Psihologul a explicat că „lâncezirea” este un sentiment de a te simți „blocat” și de a avea un gol în viața ta. „Se simte ca și cum îți încurci zilele, ca și cum ai privi viața ta printr-un geam aburit și ai vedea-o în ceață”, a explicat Grant în articolul din New York Times.

Când ești în această stare mintală și emoționlă, s-ar putea să nu vezi rostul lucrurilor. Este greu să aștepți cu nerăbdare să ți se întâmple lucruri noi sau pozitive în viața ta. Nu te simți neapărat fără speranță. Dar…lâncezești.

Policlinica Buna Vestire Craiova

„Lâncezirea” – singurul fel în care a fost tradus, deocamdată, acest languishing – este folosită pentru a descrie o stare mintală care te poate îngreuna să te simți pozitiv în ceea ce privește modul în care se desfășoară viața ta. Oamenilor care se simt astfel le lipsește aceeași bucurie pe care au avut-o cândva. Ei pot simți o lipsă generală de bunăstare mintală, chiar dacă nu au depresie sau alte afecțiuni de sănătate mentală diagnosticate.

Simptomele pot fi unice pentru fiecare persoană, dar includ:

  • Un sentiment de blocare sau senzația că viața a stagnat
  • Sentimente de gol
  • Lipsa de motivație
  • Un sentiment de rău mintal (lipsa generală de bunăstare)

Termenul „languishing” provine de la cercetătorii internaționali, iar sociologul Dr. Corey Keyes spune că este o stare clinică trecută cu vederea anterior. Cercetătorii și-au bazat concluziile pe trei studii separate realizate în Africa de Sud. Studiile susțin ideea că stările de languishing există chiar dacă nu a fost identificată vreo boală mentală, cum ar fi depresia, subliniază verywellhealth.com.

Participanții au răspuns la întrebări despre obiectivele, relațiile și perspectiva lor asupra vieții. Descoperirile sugerează că absența unei tulburări mentale diagnosticabile nu echivalează întotdeauna cu sănătatea mintală și bunăstarea. Cu toate acestea, autorii studiului notează că este nevoie de mai multe cercetări.

Pandemia de COVID-19 a perturbat viața pe întreaga planetă. De asemenea, a reprezentat o amenințare pentru viața ta și a celor pe care îi iubești. Mulți oameni au găsit modalități de a se adapta schimbărilor, iar alții s-au străduit să facă față fricii. Aceste sentimente pot pune presiune asupra stării tale mintale și pot duce la lâncezire.

Un studiu internațional pe aproape 10.000 de persoane din 78 de țări a evaluat răspunsul participanților la stres, depresie și alți factori legați de COVID. Participanții și-au raportat răspunsurile la restricțiile COVID și modul în care au făcut față schimbărilor drastice ale vieții, muncii, călătoriilor și relațiilor.

În general, răspunsurile au indicat că majoritatea dintre ei au început cu un nivel moderat de sănătate mintală. Rezultatele studiului sugerează că, în medie, aproximativ 10% dintre oameni lâncezeau după lockdown-ul COVID. Mulți aveau niveluri scăzute de sănătate mintală asociate cu probleme financiare. Printre aceste probleme se numără imposibilitatea de a obține provizii pentru a le satisface nevoile de bază.

Efectele languishing pot trece neobservate atunci când nu există semne clare de depresie sau alte boli mintale, scrie și BBC. Există pași pe care îi puteți lua pentru a fi proactiv și pentru a vă proteja bunăstarea mentală. Aceștia includ idei precum alocarea timpului pentru a vă cufunda într-o activitate. De asemenea, poate doriți să evitați comportamente precum verificarea obsesivă a e-mailului sau schimbarea sarcinilor prea des.

Cercetătorii spun că managerii pot ajuta angajații să evite lâncezirea prin stabilirea unor obiective clare. Ele pot oferi angajaților timpul și resursele de care au nevoie pentru a-și face treaba la muncă. De asemenea, pot oferi angajaților lor mai multe feedback-uri despre munca și progresul lor.

Sunt necesare cercetări suplimentare, dar studiile inițiale indică unele strategii care pot ajuta. Practicile de conștientizare și terapia cognitivă și comportamentală sunt identificate ca soluții de început.

Politica