Conecteaza-te cu noi

Actualitate

Sfântul Ierarh Nicolae, marele făcător de minuni. Originea obiceiului de a da o nuia celor neascultători

Publicat

pe

Pe data de 6 decembrie 2019, creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinți din calendarul creștin și cel despre care s-a crezut mult timp că este adevăratul Moș Crăciun. Moș Nicolae, așa cum este el cunoscut în popor, este ocrotitorul copiilor, mai ales al celor nevoiași, dar și al marinarilor, brutarilor, al fetelor necăsătorite și al celor nedreptățiți.

Sfântul Nicolae a fost cunoscut drept un om foarte religios, cu o vastă cultură teologică, un expert în acest domeniu și un om de înaltă moralitate. De aceea, el este adeseori alăturat apostolilor lui Iisus Hristos și se spune că el ar fi primit de la Dumnezeu inclusiv darul de a face minuni.

Moș Nicolae s-a născut într-o familie înstărită din orașul Patara, în provincia Lichia, situată în partea asiatică a Turciei de azi. Părinții săi l-au trimis să studieze la cele mai renumite instituții de învățământ, apoi a petrecut un timp la Mănăstirea Patara, unde a devenit preot, sub îndrumarea unchiului său, care era episcop.

Când părinții săi au murit, Sfântul Nicolae nu a dorit averea pe care aceștia i-au lăsat-o drept moștenire și și-a împărțit toți banii cu oamenii săraci, după care a plecat în pelerinaj în Țara Sfântă. La întoarcere, s-a retras în cetatea Mira, unde a trăit între oamenii obișnuiți. Ulterior, el a fost ales în fruntea eparhiei din Lichia, după ce a făcut o minune.

Data morții Sfântului Nicolae nu este cunoscută cu exactitate, dar se crede că acesta s-a stins din viață între anii 340-350 după Hristos. Moaștele Sfântului Nicolae au ajuns, în anul 1087, la Bari, în Italia, unde au fost depuse într-o criptă. Din acest mormânt, săpat la aproximativ doi metri sub pământ, pentru că au vrut să fie protejate de eventualele invazii sau profanări, se spune că izvorăşte un lichid incolor (un fel de aghiasmă, un mir mai fluid), care se numeşte Mana sau Santa Mana.

Tradiția cere ca episcopul să extragă, o dată pe an, o seringă din acest fluid, care este amestecat apoi cu apă și este împărțit credincioșilor. O parte din mâna dreaptă a Sfântului Nicolae se află în Biserica „Sfântul Gheorghe“ Nou din Bucureşti, aflată la Kilometrul 0.

Printre minunile Sfântului Nicolae se numără tămăduirile bolnavilor și a demonizaților, dar cea mai remarcabilă se spune că a fost salvarea Mira Lichiei de o foamete cumplită. Moș Nicolae i s-a arătat în vis unui neguțător din Italia și l-a convins să își vândă grâul în cetatea cuprinsă de foamete.

O altă minune pentru care este cunoscut Sfântul Nicolae este salvarea a trei fete tinere de la prostituție. Familia tinerelor ajunsese în sărăcie, iar tatăl lor, pentru a se salva din impas, era dispus să le ofere pe fete spre desfrânare. Așa că, în fiecare seară, Sfântul Nicolae arunca o pungă cu bani în curtea familiei, pentru ca fetele să nu fie date spre pierzare.

În tradiția populară, ziua de Sfântul Nicolae se spune că marchează începutul iernii. În data de 6 decembrie, moșul își scutură barba lui gri și începe prima ninsoare. Dacă nu ninge, este un semn că Moșul a întinerit și că va urma o iarnă blândă.

În unele zone ale țării, în ziua de Sfântul Nicolae oamenii aduc în casă cregunțe de pomi fructiferi pe care le păstrează în apă lângă icoane ca să înflorească până de Anul Nou. Iar dacă aceste crenguțe vor înflori până când anul se sfârșește, anul care vine va fi unul foarte roditor și plin de satisfacții.

În alte regiuni fetele se adună în ajunul sărbătorii pentru a face plăcinte, iar seara, la ora nouă fix, flăcăii năvălesc peste ele și petrecerea începe.

În zona rurală, în ziua de Sfântul Nicolae, feciorii se organizează în cete, își aleg gazda în casa căreia fac repetițiile pentru colinda de Crăciun și de Anul Nou care vor avea loc.

De Moș Nicolae, copiii își curăță ghetuțele și pantofii, apoi așteaptă cuminți să primească daruri, în dimineața zilei de 6 decembrie. Copiii năzdrăvani, care nu au fost cuminți, primesc în loc de cadouri o nuielușă de măr.

Nicolae, ajuns episcop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu nuieluşa în semn de avertisment. Tot tradiţia spune că nuieluşa cu care este lovit neascultătorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului (Crăciun), înseamnă că Sfântul “a mijlocit” iertarea celui care a fost lovit.

Conform tradițiilor românești, Moș Nicolae apare pe un cal alb, făcând astfel trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, ajută pe toți cei nevoiași, orfanii și văduvele, este stăpânul apelor și salvează corăbierii de la înec, protejează soldații pe timp de război, potrivit calendarulortodox.ro.

Tot în popor se spune că, în nopţile sfinţite de sărbători, când cerurile se deschid şi pentru noi, preţ de o clipă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând la dreapta lui Dumnezeu.

Un alt obicei de Sfântul Nicolae spune că în această zi nu se oferă drept cadou obiecte ascuțite, obiecte de culoare neagră, dar nici produse de machiaj sau bijuterii, întrucât acestea ar aduce ghinion posesorului. De asemenea, cei care își sărbătoresc onomastica primesc mesaje de Sf. Nicolae sau urări de la mulți ani. 

Obiceiuri de Sfântul Nicolae în alte ţări

Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile, scrie historia.ro

În Germania, tradiţia sărbătoririi Moşului Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut de germani ca un bătrân care poartă un sac în spate şi o nuieluşă în mână. Pe lângă ghetuţe, copiii pregătesc în ajun o scrisoare în care îşi aştern toate dorinţele şi câţiva morcovi pentru caii moşului. Se mai spune că Moş Nicolae are cu el o carte în care a trecut toate faptele copiilor, bune sau rele. Dacă n-au fost cuminţi, copiii primesc nuieluşe, cartofi sau cărbuni. În unele regiuni din Germania, copiii se costumează în Moş Nicolae şi colindă casele vecine, pentru a primi dulciuri.

Copiii din Franţa, în ajun, lasă pentru Moş Nicolae un pahar de vin iar pentru măgăruşul lui, morcovi şi puţin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe şi trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite. Îndeosebi în regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru. Dacă Moş Nicolae lasă daruri copiilor buni, Pere Fouettard este cel care-i mustră pe copiii care n-au fost cuminţi, altoindu-i cu o nuieluşă.

La copiii olandezi, moşul ajunge pe mare, venind din Spania. Dacă n-au fost cuminţi, se tem de însoţitorul moşului, Zwarte Piet (Petru cel Negru). El îl ajută pe Moş Nicolae cu darurile şi dulciurile pentru copiii cuminţi. Va merge pe la fiecare copil şi-i va dărui câte ceva, dar dacă pe lista lui copilul este trecut ca neascultător, îl va lua cu el înapoi în Spania.

În Belgia şi Luxemburg, copiii îşi aşază ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moşul, morcovi şi zahăr pentru calul lui. Odată cu Moş Nicolae, la fel ca şi în alte ţări europene, copiii îl aşteaptă şi pe însoţitorul său, Hoseker.

Moş Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care-l ştiu ca pe un bătrân înveşmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici şi călătoreşte alături de Krampus, care ţine în mână o nuia cu care-i ameninţă pe micuţii care nu au dat ascultare părinţilor.

Copiii dinItaliaaşază pe o farfurie, în ajun, scrisorile în care-şi notează dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în anul care va veni. A doua zi, în locul scrisorilor, găsesc dulciurile lor preferate. Tot în Italia, există tradiţia numită Rito delle nubili (ritualul celor necăsătoriţi). Tinerele fete care au nevoie de ajutor înainte de a se mărita primesc daruri în amintirea sfântului care a ajutat trei fete sărace să se căsătorească, oferind fiecăreia câte o punguţă cu galbeni.

În Cehia, odată cu cadourile constând din mere, nuci, dulciuri şi jucării, Moş Nicolae le aduce aminte copiilor că în curând va sosi copilul Isus. Conform unui vechi obicei, copiii neascultători primeau în încălţări cartofi şi bucăţi de cărbune.

În nordul şi partea centrală a Croaţiei, Moş Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri pe 6 decembrie, cu ocazia zilei sale consacrate. În seara dinainte, copiii îşi lustruiesc încălţămintea şi o aşază pe pervazurile ferestrelor, pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri şi fructe de generosul Moş.

În Polonia, Moş Nicolae este o personalitate extrem de divinizată şi respectată. Îmbrăcat în haine episcopale şi purtând bastonul episcopal, el coboară din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindă întreaga ţară pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb. La vederea lui, copiii nerăbdători încep să strige ‘A venit! A venit!’. Odată intrat într-o casă, Moş Nicolae ascultă cu îngăduinţă rugăciunile copiilor. El îi ceartă sau îi laudă, după cum este cazul, şi le dăruieşte apoi icoane, mere roşii, portocale şi ‘pierniki’ (prăjiturele sfinte, făcute cu miere şi mirodenii). Dacă nu îşi face apariţia în persoană, el îşi lasă darurile sub pernele copiilor care dorm sau le pune în pantofii lustruiţi special pentru acest eveniment.

În unele oraşe şi sate din Slovacia, Moş Nicolae (Svaty Mikulá) soseşte într-o trăsură trasă de un cal. Copiii nerăbdători să îl vadă umplu străzile şi se unesc în coruri şi dansuri. În unele regiuni, Moşul vizitează copiii acasă. În ajun, copiii îşi aşază încălţările lustruite pe pervazul ferestrei sau în pragul uşii, sperând să le găsească dimineaţa încărcate cu daruri. În unele şcoli are loc sărbătoarea “Mikul Mail”, în care copiii îşi dăruiesc unul altuia mici cadouri.

În Slovenia, în seara anterioară zilei de Sântul Nicolae, copiii îşi aşază încălţămintea afară, în faţa uşii, aşteptând să o găsească a doua zi încărcată de fructe, bomboane, monede şi mici jucării. Cel care îl însoţeşte pe Moş Nicolae, numit Parkel, pune în încălţările copiilor obraznici cărbuni şi cenuşă.

În Spania, tradiţiile de Moş Nicolae includ un foarte tânăr “episcop copil”, de obicei având între trei şi şase ani, şi un grup de bărbaţi numiţi ”auroros”, care cântă oraţii. Bărbaţii adună colecte, care sunt apoi dăruite de preot sau ‘episcopul copil’. Copilul poate fi escortat de colegii de clasă, poate călări un mic cal sau prezidează, împreună cu preotul şi profesorul, o masă la care se servesc fructe uscate, nuci şi prăjiturele.

Înaintea zilei de Sfântul Nicolae (Szent Mikulás), copiii din Ungariaîşi lustruiesc pantofii cei mai buni şi îi aşază pe pervazuri pentru a fi umpluţi de darnicul Moş. El vine în case cu un sac plin de cadouri şi o carte mare în care sunt scrise faptele bune şi rele ale copiilor. Dimineaţa, copiii găsesc în pantofi bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată şi mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele aurii şi linguri de lemn.

Continue Reading
Publicitate

© 2021. Toate drepturile rezervate.