Conecteaza-te cu noi

Actualitate

Sfântul Andrei: Tradiţii şi superstiţii pentru “Halloween-ul românesc”

Publicat

pe

Sfântul Andrei este sărbătorit de creştinii ortodocşi în fiecare an, pe 30 noiembrie. Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul României, fiind primul apostol al lui Iisus Hristos care a ajuns pe aceste meleaguri. Ziua de Sf. Andrei are şi conotaţii mistice, fiind considerată de mulţi drept „Halloween-ul românesc”.

Sfântul Andrei a fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus şi este supranumit şi „Cel Întâi Chemat”. A fost fratele Apostolului Petru, fiind ambii fiii pescarului Ioan. Sfântul Andrei este originar din Betsaida, un oraş din Estul Galileei.

A fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul şi a fost trimis de acesta, să-L caute pe cel despre care se spunea că este „Mielul lui Dumnezeu”. Sfântul Andrei este considerat părintele creştinismului românesc, fiind primul dintre apostolii lui Iisus care a ajuns în această zonă. Este considerat ocrotitorul României pentru că, de asemenea, a fost primul care a propăvăduit Evanghelia pe aceste meleaguri.

În zona Dobrogei există Peştera Sfântului Andrei, cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul României şi supranumită de mulţi „Bethleem-ul” creştinismului românesc.

Tradiţii, obiceiuri, superstiţii

  • Ziua de Sfântul Andrei, 30 noiembrie, marchează începutul iernii în tradiţia veche, astfel că este o zi în care se prezice vremea pentru anul viitor. Agricultorii pun grâu la încolţit pentru a vedea cum va fi recolta în anul ce urmează. Punerea grâului la încolţit reprezintă un semn al belşugului şi se spune că cei care respectă acest obicei vor avea parte de prosperitate anul viitor.
  • O altă tradiţie legată de sărbătoarea zilei de Sfântul Andrei ţine tot de prezicerea vremii pentru anul ce urmează. Se spune că dacă în noaptea Sfântului Andrei cerul este senin, atunci iarna ce vine va fi una blândă. Dacă în schimb va fi înnorat, va ploua sau va ninge, atunci urmează o iarnă foarte grea.
  • Denumită și Noaptea Strigoilor, ziua Lupului sau Godinetul șchiop, noaptea zilei de 30 Noiembrie a dat naștere la numeroase superstiții ce au devenit apoi obiceiuri. În calendarul popular sărbătoarea mai este denumită și Sântandrei Cap-de-Iarnă, scrie site-ul folclor-romanesc.ro. Această noapte mai este cunoscută și drept Halloween-ul românesc, deoarece legendele și poveștile din bătrâni vorbesc despre sufletele celor morți, strigoi, vârcolaci și spirite malefice.
  • În noaptea de Sfântul Andrei, există superstiția că lupul îşi poate îndoi gâtul, “își vede coada”, devine mai sprinten şi prada nu-i mai poate scăpa nicicum. 
  • Tot acum spiritele morților se amestecă printre cei vii. Este un timp nefast în care strigoii ies din cimitire şi pocesc oamenii, le sug sângele, leagă sau iau potența bărbaților, “strica” taurii, fură sporul vitelor, se joacă cu urșii și lupii.
  • Tot în această noapte ajung pe pământ şi spiritele animalelor. Ele pot interacţiona cu oamenii doar în această mică „fereastră” pentru că pot vorbi pe limba oamenilor. În această noapte, fetele şi femeile pot face farmece şi vrăji, dar în scopuri malefice. Ele sunt aşa-numitele „iele”.
  • În ajun de Sfântul Andrei și ziua de 30 noiembrie este interzis să se lucreze în casă. Nu este bine să mature, să dai gunoiul afară din casă, să nu dai cu împrumut nimic și nici măcar să nu dai de pomană.
  • Se spune că Sfântul Andrei împarte lupilor prada pentru iarna ce vine.
  • Făcându-se semnul crucii, se ung cu usturoi poarta, ferestrele, ușile, clanțele, hornurile, scările, boii și vacile la coarne, cleștele, mobila și toporul.
  • La țară se astupă hornul sobei, fereastra și pragul ușilor, pentru a îndepărta strigoii. Se consumă usturoi, se unge cu el pe frunte, pe piept, pe spate, pe la încheieturile trupului. 
  • Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în casă, toate oalele și cănile trebuie întoarse cu gura în jos. 
  • Sunt cunoscute de asemenea, din diferite zone ale țării, practici de previziune meteorologică pentru anul care va veni. De Sfântul Andrei se folosesc 12 cepe aferente fiecărei luni ale anului, puse la loc sigur şi lăsate până la Crăciun. Cepele care s-au stricat indică lunile ploioase ale anului. Cele încolțite profețesc luni favorabile rodului.
  • La Sântandrei se consumă Covașa, o băutură fermentată rituală preparată din mălai și făină sau din mălai de porumb sau mei, mai ales în zona de est a țării. Covașa se împărțea la vecini pentru ca vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos. În Moldova se credea că fiecare om trebuia să bea covașă, în această zi, pentru a fi ferit de strigoi.
  • De Sfântul Andrei, fetele făceau un colac din aluat dospit în mijlocul căruia puneau un cățel de usturoi. Colacul astfel preparat era lăsat timp de o săptămână la loc călduros. Dacă usturoiul încolțea, fata avea noroc. O altă metodă de a aprecia viitorul era cea în care se măsurau 9 ceșcuțe de apă într-o strachină care se punea la icoană. A doua zi se verifica nivelul apei: dacă era mai multă, măcar cu o picătură, fata respectivă era norocoasă.
  • Tot în ajunul Sfântului Andrei se pune grâu la încolțit. Dacă până în seara Anului Nou grâul va crește înalt și frumos, anul viitor va fi îmbelșugat. 
  • Se pregătesc bucate cu mult usturoi, se pune un ram de măr sau de vișin în apă, iar dacă înflorește până la Sfântul Vasile, este semn că anul următor va fi un an rodnic.

Continue Reading

© 2021. Toate drepturile rezervate.