Nu mai este o noutate să auzi la știri despre cazurile noi de COVID-19, de spitale ce funcționează la capacitate maximă sau de bolnavi care mor pe capete. Ușor și sigur virusul a intrat în rutina noastra, în casele noastre, în munca și mintea noastră. Acestea par a fi cuvinte grele, însă reprezintă adevărul de care ne ferim. Generația Facebook împarte panică pe rețelele de socializare fără să știe că aceste lucruri duc mai mult sau mai puțin la prelungirea pandemiei, amplifică teroarea cu care se confruntă bunicii noștri care sunt conștienți că reprezintă categoria de risc în fața Covid-19.
De vină sunt și autoritățile care uneori nu mai fac față sau de multe ori ignoră importanța informării sigure și eliminarea confuziei din rândul populației. Din acest motiv, ne îndreptăm atenția către medicii care ne pot aduce răspunsuri acolo unde nu le găsim.
Lucrețiu Radu, Conf. Univ. Dr., Medic primar igienă, medic șef SPIAAM Spitalul Clinic Filantropia Craiova, a împărtășit pentru Jurnalul Olteniei noțiuni prețioase.
Lucrurile s-au schimbat de la începutul pandemiei și până acum. Virusul a fost destul de șiret cu România, în special, care este una dintre țările cele mai afectate din valul 4 semn că nu și-a învățat lecția. Numită de presa internațională și noul Wuhan, țara noastră nu s-a adaptat condițiilor, ba din contră merge într-un trend descendent.
„Dacă în primă fază cazurile pe care noi le aveam în spitale erau, în general, oameni în vârstă cu simptomatologie gravă, dar care ne lăsau un timp de reacție, adică aveau câteva zile în care puteam interveni, în aceste zile, cu valul 4 observăm că sunt persoane tinere și chiar foarte tinere. Avem pacienți chiar și de 30-40 de ani. Ca simptomatologie, este mult mai aspră, adică avem un timp de intervenție foarte scurt. În momentul în care vin, vin după ce au stat mai multe zile acasă. Relativ târziu, în momentul când deja au nevoie de tuburi de oxigen, cu terapie puternică. La început, în valul 1, valul 2 oamenii veneau de la primele simptome. În acest moment, din păcate, nu. Vin când au deja tulburări respiratorii și când trebuie să-i punem deja pe oxigen”, potrivit medicului Lucrețiu Radu.
Întrebat ce este cu numărul acesta mare de decese în rândul persoanelor tinere, medicul răspunde dintr-o suflare „Varianta Delta a virusului”, semn că lucrurile s-au complicat destul de mult și am avansat la un alt nivel. De remarcat este faptul că populația a subestimat virusul, și mai ales această nouă tulpină care „este mult mai contagioasă, dă o simptomatologie și o evoluție a bolii mult mai puternică decât variantele anterioare. Din nou, inclusiv faptul că rămân mai mult timp acasă pentru că au lăsat garda jos și atunci vin la spital în momentul când este aproape târziu. Contagiozitatea și simptomatologia sunt date de varianta Delta”, a subliniat medicul.
Ce se întâmplă cu tinerii
Nu mai este un mister faptul că decesele apar și în rândul celor fără „comorbidități”, însă Lucrețiu Radu îi separă încă de la începutul discuției în două paliere. Și anume, persoane vârstnice cu comorbidități la care moartea survine în urma simptomatologiei sau a efectelor pur Covid și persoanele tinere care nu știu de anumite afecțiuni de care pot suferi în momentul internării.
„În primul rând, una este să vorbim despre o persoană care are comorbidități și este în vârstă. Și aici este o discuție despre faptul că decesul poate fi provocat de simptomatologie sau de efectele pur Covid. Oamenii nu mai au transport alveolo-hematic de oxigen și atunci asta poate fi o cauză a decesului, insuficiența respiratorie acută. Dar și la acești pacienți bolile anterioare sunt exacerbate de Covid. Mai ales pacienții cu diabet, pacienții oncologici, pacienții hematologici pe care infecția cu Covid îi destabilizează grav, dar face asta pe boala de bază. La pacienții tineri există două discuții. Unu, poate să aibă comorbidități pe care nu le cunoaștem în momentul internării cu Covid, dar cred că mai pregnant este faptul că aceste îmbolnăviri și, Doamne ferește, decese se întâmplă pe simptomatologia Covid. Apar decese la 30-40 de ani, la oameni care nu ar trebui să aibă comorbidități, în principiu. Sistemul sanitar este la limită și trebuie luat în considerare altceva. În momentul când vine un pacient, eu trebuie să știu în momentul de dinaintea infecției cu Covid care era speranța de viață. Pentru că dacă am un pacient neoplan, cu metastaze și așa mai departe, la care speranța de viață era 6 luni- 1 an de zile este clar că infecția cu Covid îmi va scădea această speranță. La tineri cred că marea majoritate a îmbolnăvirilor și a intrărilor în ATI sunt strict din cauza infecției Covid”, a conchis acesta.
Cum funcționează vaccinul
Patologic vorbind nu suntem într-o perioadă propice a vieții, iar rata mortalității nu ar trebui să se prezinte așa. Mulții doctori sunt de părere că prevenția este mult mai importantă decât tratamentul, iar printre aceștia se numără și Lucrețiu Radu care a explicat pentru Jurnalul Olteniei într-un limbaj clar și accesibil ce este acest vaccin despre care se pretinde că salvează vieți și că ne-ar putea ajuta să scăpăm de pandemie.
„Sunt două tipuri de vaccin ca și modalitate de acțiune. Cele mai utilizate sunt cele gen Pfizer, cele care au ARN mesager. Ce înseamnă ARN-ul mesager? Este un ARN care a fost învățat să-mi producă în organism anticorpi specifici anti-Covid. Asta înseamnă că realizez injectarea vaccinului, în momentul următor la nivel celular ARN-ul mesager îmi sintetizează niște fragmente tipice pentru Covid-19 care fac boala. Sunt niște markeri, niște fragmente de Covid pe care organismul mi le recunoaște ca aparținând unui virus Covid și creează anticorpi împotriva lui. Sistemul acesta este, din punctul meu de vedere, cel mai bun pentru că nu produc boala, nu am nicio șansă să mă contaminez cu virusul și organismul produce suficienți anticorpi pe acele fragmente de virus pe care organismul le recunoaște ca fiind virusul în totalitate, dar care sunt doar niște fragmente care nu pot produce virusul. Vaccinurile unde se folosește virus sau fragmente de virus inactivat lucrurile merg în același fel. Cam astea ar fi cele două modalități de acțiune ale vaccinurilor”, a detaliat doctorul infecționist.
Oare frica de ace sau poate că teama de necunoscut îi face pe oameni să fie reticenți în fața serului? Acesta rămâne deocamdată un mister care ne costă pe toți. Medicul ne povestește cu convingere că există diferențe notabile între pacienții Covid cu vaccin și cei fără vaccin: „Pacienții vaccinați nu spun că nu fac boala, însă proporția de pacienți, în acest moment, vaccinați și nevaccinați care sunt internați în spital este de 90-92% nevaccinați, 8-10% vaccinați. În al doilea rând, pacienții vaccinați au șanse mult mai mici să dezvolte o formă gravă a bolii. Sunt contaminați, sunt internați, dar au șanse foarte mici să ajungă la oxigen și extrem de mici să ajungă la deces. Nu spun că nu există. Există! Oamenii trebuie să știe foarte clar că vaccinul nu este o chestie infailibilă. Domne, l-am făcut pe ăsta gata nu mai am nimic niciodată. Repet! Sunt mult mai puțini. Cei vaccinați fac o formă foarte ușoară, au rată de mortalitate mult mai mică”.
Imunizare prin îmbolnăvire vs. vaccin
De o perioadă bună de timp rețelele de socializare au devenit un nou univers, o nouă realitate în care oamenii împărtășesc idei, emoții și sentimente. Așadar, Covid-19 nu a putut fi ignorat și reprezintă chiar o parte importantă din tot acest ansamblu al internetului. Cu ajutorul lui Lucrețiu Radu care dispune de o părere avizată de lunga perioadă petrecută în spital la patul pacientului, dezmințim câteva teorii adânc înrădăcinate, precum „De ce să mă vaccinez dacă tot pot să mă îmbolnăvesc?” sau „Vaccinul omoară” ori „Medicii trec intenționat pacienții la Covid”.
„Există două varietăți de imunizare. Pot să mă imunizez prin trecerea prin boală sau prin vaccin. În momentul când discut de imunizare prin trecerea prin boală, e simplu. Gândește-te la câte riscuri mă expun. Dacă fac o formă ușoară, asimptomatică, titrul de anticorpi pe care îl am nu este unul extrem de mare. Sau pot să fac o formă urâtă, o formă febrilă, la care să am nevoie de antivirale, de oxigen, etc, și care oferă o imunitate comparabilă cu vaccinul. Dar, riscul la care ne expunem organismul să obținem această imunitate este mult mai dificil. În cazul vaccinului, cel mult, pot să am niște reacții similare, dar la nivel simptomatologic cu boala Covid, dar o zi sau două. Per total, imunizarea prin boală și vaccinul fac același lucru pe termen lung, îmi creează anticorpi. Dar, modalitatea de a trece prin boală este net mai gravă și mă expune la mult mai multe lucruri pentru același lucru pe care l-aș putea obține prin vaccin. Aceste teorii sunt teorii Facebook. E clar că niciun coleg de-al meu nu trece pacienții dacă nu au Covid. Mai ales că în spital, față de viața de zi cu zi, să zic așa, acolo ca să trec un pacient am nevoie de un test PCR. Testele rapide sunt de screening, le fac în momentul în care am o simptomatologie care îmi sugerează că ar avea Covid. De când cu varianta Delta, testele rapide îmi dau rezultate false negative sau false pozitive și atunci testul de referință rămâne PCR. Deci, este clar că nu am niciun pacient pe care să-l introduc în baza de date Covid, să-l tratez de Covid fără test PCR. Lucrurile sunt simple. Vaccinul nu omoară. Ne vaccinăm de când eram mici. Un nou-născut se vaccinează la câteva zile după naștere. Nu văd diferența dintre vaccinul acela și vaccinul anti-Covid. E pur și simplu o comunicare slabă în acest moment în populație referitor la aceste vaccinuri. O campanie care să spună lucrurilor pe nume și care să sensibilizeze un pic opinia publică pentru că e clar că este varianta cea mai bună. Nu sunt un tip care să considere că e neapărat nevoie de vaccin. Repet, e decizia fiecăruia. Mă simt dator să-i spun pacientului că dacă trece prin boală are șanse să facă anticorpi, însă mai are o șansă să nu mai apuce să facă nimic”, a povestit medicul.
„E și vina noastră, a medicilor”
Întrebat cum putem convinge persoanele să se vaccineze, medicul a atras atenția că nu sunt decât două categorii de oameni, cei vaccinați și cei nevaccinați, ci mai există și a treia: „Discutăm de o parte a populației care s-a vaccinat și l-a care am anticorpi. Mai vorbesc și despre o parte a populației care au făcut boala Covid și au anticorpi, dar acea parte din populație care a fost declarată. Am avut Covid în ianuarie, am fost testat, am fost luat în spital, și așa mai departe. Mai este o a treia porțiune din populație despre care nu vrem să știm nimic. Și anume, acea parte din populație care au fost asimptomatici, au făcut forme ușoare pe care le-au tratat la domiciliu sau unii care din varii motive nu s-au declarat. Dar, aceste persoane au făcut Covid. Aceste persoane, în acest moment, este foarte posibil să aibă o doză mare de anticorpi în sânge. Și pe care îi putem asimila cu cei care s-au vaccinat sau cu cei care au trecut prin boală. Și oamenii aceștia există. În acest moment, eu nu știu exact ce persoane există care sunt imunizate. De aici urmează palierul al doilea al discuției. Bun, au anticorpi dar în ce valori au anticorpi. Dacă au făcut o formă ușoară și au un număr mic de anticorpi, nu sunt protejați. Deci, testarea ar fi necesară. Ar fi necesar să existe niște informații clare și concludente pe care le dăm populației. Aici trebuie venit cu informații clare, concludente. Informațiile vin din multe locuri și fără nici o doză de adevăr în ele. Pe de altă parte, este foarte clar că o informație medicală este greu de asimilat dacă n-o prezinți clar, față de o postare care spune că vaccinul omoară, 666 și alte lucruri. Trebuie să aducem mai multe lucruri la cunoștință populației, însă ar trebui și să testăm. Românul duce boala pe picioare, românește. Mă simt mai rău, însă îmi fac treaba la serviciu, mă duc la mama, la tata, la nevastă și așa mai departe. S-ar putea să realizăm că dacă îi testăm au un nivel de anticorpi comparabil cu cei vaccinați. Atunci, pe oamenii aceștia de ce nu-i iau în calcul? Dacă fac o testare la nivel național s-ar putea să am surpriza că nu 30% au anticorpi, ci 50%. Cel puțin, în acest moment îmi doresc ca populația să nu lase garda jos. A fost un moment de vreo 2-3 săptămâni în care vaccinarea a mers foarte bine. În ultima perioadă, observ că lumea a început să se relaxeze. Nivelul de cunoștințe sanitare în populație este scăzut. E și vina noastră, a medicilor, pentru că nu mergem să vorbim direct cu oamenii și să le explicăm ce se întâmplă dacă nu te vaccinezi. Încă suntem, din păcate, în anumite zone sau anumite medii la nivelul în care mâncăm usturoi și punem pătlagină să ne vindecăm”.
Meseria de medic este una dintre cele mai grele. Nu vorbim aici de numărul de ani pe care un om trebuie să-i parcurgă pentru a se putea numi doctor, ci de luptele interioare care se poartă în persoana respectivă atunci când îi este cerut ajutorul și, din păcate, nu poate să-l ofere.
„Ca în fiecare zi am cazuri care mă marchează. Lucrurile sunt frumoase când nu ești bolnav. Cred că am în telefon mesaje, inclusiv de la colegii medici. O colegă studentă mă roagă să am grijă de tatăl ei pentru că vine ziua ei și că singurul lucru pe care și-l dorește este să-l aibă pe tatăl ei sănătos acasă. Când primești un mesaj din ăsta noaptea, crede-mă că nu mai dormi bine. Repet, faptul că sunt din ce în ce mai tineri, cu atât mai mult este impactul. Una era când cineva mă ruga că am pe bunica care are 98 de ani și alta este când primești mesaj de la familie zicând că e tata, vreau să ajungă înapoi acasă. Impactul psihic e major. Am doi prieteni care au stat 8 zile acasă, timp în care au tușit, n-au mâncat. Vin când nu mai pot. Din momentul când au intrat în spital a trebuit să-i pun pe oxigen. Din păcate, nevaccinați”, a povestit, pentru Jurnalul Olteniei, Lucrețiu Radu.
