miercuri, aprilie 24, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Casa Dianu, bijuteria din centrul Craiovei, a fost reabilitată

Casa Dianu, clădirea-simbol din centrul Băniei, mai are foarte puțin până să-și deschidă porțile publicului larg. Printr-un proiect comun al Consiliului Județean Dolj și Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, imobilul a fost reabilitat, urmând a fi transformat în Muzeul Cărții și Exilului Românesc. Acesta ar urma să fie deschis în luna martie a anului viitor.

Președintele Consiliului Județean (CJ) Dolj, Cosmin Vasile, s-a declarat încântat de felul în care au decurs lucrările, chiar dacă acestea nu au fost ușoare.

„Am vrut să fructificăm o zi frumoasă de toamnă, printr-o vizită la Casa Dianu. Este un proiect drag Consiliului Județean. Este un obiectiv care a fost finalizat, și vorbim de partea de renovare și restaurare. Casa Dianu, un loc unde va fi Muzeul Exilului Românesc. Este un proiect european, pe care l-am accesat prin Programul Operațional Regional, Axa 5. Este un proiect de 5 milioane de euro, la care Consiliul Județean asigură o cofinanțare de 600.000 de euro, cofinanțare plus cheltuielile eligibile. Ne bucurăm pentru că toate lucrurile au mers conform graficului. Nu am avut prea multe șantiere în care să nu avem intervenții sau emoții. Acest obiectiv a fost finalizat și într-un termen foarte bun. Lucrările nu au fost ușoare. Restaurarea și renovarea au necesitat o muncă de migală. S-au păstrat aceleași elemente de arhitectură, inclusiv foița de aur. Așa cum Dianu a construit casa, așa este ea și acum. Putem să redăm Craiovei și țării un obiectiv, un monument de arhitectură”, a declarat Cosmin Vasile.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, a vorbit despre parteneriatul cu Biblioteca Românească de la Freiburg, de unde vor ajunge la Craiova o serie de documente despre care mulți nici nu știau că ar exista.

„În vară am făcut un nou parteneriat, pentru o altă colecție care va fi adăpostită la Muzeul Cărții și Exilului Românesc. Este vorba despre arhivele de la Biblioteca Românească de la Freiburg. Ca semn de prietenie, directorul bibliotecii de la Freiburg ne-a oferit nouă, craiovenilor, o serie de documente despre care nu știam că mai există. L-am întrebat cum au ajuns acolo. S-a descoperit o donație făcută de Marcel Romanescu, fiul marelui Nicolae Romanescu. Ele nu au intrat încă în catalogare”, a spus Lucian Dindirică.

Casa, împreună cu alte două corpuri de clădire, se află într-o curte de 1.300 de metri pătrați. Imobilul are un regim de înălțime pe trei niveluri (demisol, parter, mansardă) cu trei căi de acces. Intrarea principală prezintă un șir de trepte exterioare, acoperite de o marchiză, și unul de trepte interioare care dau într-un vestibul ce asigură accesul și la demisolul clădirii.

Sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, perioada din care datează edificiul, corespunde perioadei în care oraşul Craiova a trecut prin profunde transformări edilitare: sistematizarea reţelei stradale, amenajarea şi modernizarea unor grădini publice importante, construirea şi consolidarea unor edificii publice şi particulare, mărturii ce atestă atmosfera şi efervescenţa creatoare a anilor 1900.

A fost locuința familiei Dianu, un neam de moșieri numeros și binecunoscut în Craiova începutului de secol XX, care a dat însă și o serie de intelectuali (magistrați, profesori și scriitori – frații Constantin N. Dianu și Dumitru N. Dianu, Costel Dianu, Romulus Dianu), dar și comercianți (Ioan Dianu). Ulterior, clădirea a fost sediul Școlii de Artă „Cornetti”, iar în prezent se află în proprietatea Consiliului Județean Dolj, sub administrarea Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

După reabilitare, construcția va purta numele Muzeului Cărții și Exilului Românesc, instituția trecând în administrarea Bibliotecii Județene. Vor fi aduse zeci de colecții ale scriitorilor români aflați în exil, dar și acte, documente sau picturi valoroase ale personalităților marcante din cultura românească. Valoarea de inventar a operelor care vor fi expuse în viitorul muzeu depășeşte 1,5 milioane de euro.

Politica