marți, aprilie 23, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Raită prin viață: România, rai pierdut. Despre prostie şi hoţie, două boli endemice (încă), la români

„La înapoierea mea din Italia am găsit la Bucureşti o atmosferă de casă de nebuni, în care se înjurau oamenii unii pe alţii, de dimineaţa până seara. Şi dacă ar fi fost numai atât! Dar pe lângă nebuni mai erau şi pungaşi!” – C. Argetoianu

DEX-ul zice, despre Endemie: ENDEMÍE, endemii, s. f. Prezență într-o comunitate a unei boli infecțioase sau de nutriție sub formă de cazuri sporadice semnalate o perioadă îndelungată de timp. – Din fr. endémie.
Sătul de-atâta prostie şi hoţie de care m-am lovit, şi încă mă lovesc, în cursul vieţii mele, îmi permit (am mai scris asta) să consider că, la români, prostia şi hoţia sunt boli, nu datorate lipsei de educaţie în cei şapte ani de-acasă şi în şcoală, ci boli pur și simplu, „medicale”. Ceea ce ni se-ntâmplă, nu doar nouă, românilor, de vreun an şi ceva – Pandemia – care e o fază superioară a Endemiei, ni se-ntâmplă şi/mai ales din cauza ăstora, cu care nu poți să lupţi, oricât ai vrea. Căci, vorba unui epigramist contemporan: „cu prostul care n-are şcoală/ din două vorbe-ai lămurit/ dar duci o luptă colosală/ cu prostul care e şcolit”.

Aşa că, „analiza” lui Câţu, „marele analist, preşedinte, şi premier”, aia cu PISA, e corectă, aşa e, numai că, „la nivelul” lui, n-avea voie să jignească un popor, dar asta e, el n-a înțeles că prostia şi hoţia sunt boli individuale, pe persoană fizică, cum se zice, şi c-avem, noi, poporul român, destui cu care să ne mândrim, sănătoşi sufleteşte şi mental, şi de-aici ne poate veni salvarea, ca endemismul de prostie şi hoţie să nu devină „pandemie”, c-atunci, gata, că şi aşa, deja suntem o populaţie, nu popor.
Deci, „trecurăm prin boală” anul trecut, cu pierderi enorme, că ne-a luat pe nepregătite, şi nu ne-nvăţarăm minte, că de, atunci „guvidul” nu ne-a „nimerit” pe noi, încă trăitorii, dar ne dăm în petic cu prostia şi hoţia şi mai şi decât la primii „guvizi”, neînţelegând că ăsta, al patrulea, e şi mai cinic decât ăilalţi, mai perfid.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Pe scurt, ce naiba nu înțelegeți bre antivacciniştilor?
– nu înţelegeţi că „libertatea” pe care-o clamaţi voi e valabilă până acolo unde o încălcaţi voi pe a mea?
– nu înțelegeți că de „guvidul” ăsta nu scapă nimeni decât dacă are noroc? (vedeţi cifrele).
– nu înţelegeţi că voi, în „prostia” voastră îi lipsiţi de şansă pe ceilalţi bolnavi, scoși din secţii să intre „covidoşii” săraci cu duhul?
– nu înţelegeţi că „igiena” (a trupului şi a minţii), pe care eu o învăţam în şcoală (acum nu se mai învaţă, e înlocuită de educaţia sexuală), ne salvează viaţa, şi pe-a noastră, şi pe-a celor de lângă noi?
– cum de nu-nțelegeţi nişte principii elementare, şi cum de-aţi devenit „specialişti” în Constituţia României şi în Medicina Mondială, iar când cineva vă spune că nu gândiţi cu capetele voastre, vă supăraţi?

Eu aş fi vrut ca prostia, despre care sunt convins că e o boală, să doară, şi-aţi auzi o parte din planetă ţipând. Dar nu doare, şi-auzim alte ţipete care ne omoară pe noi, ceilalţi, v-am spus cum. Şi vă mai spun una, personală: la începutul pandemiei, soţia mea a fost operată de neoplasm, şi-a doua zi, a fost scoasă din spital să intre în loc, la ATI, un „covidos” inconștient. E normal, anticovidiştilor? Voi sunteţi normali?
M-a şocat enorm accidentul de la Constanţa, cu cei şapte morţi (Dumnezeu să-i odihnească şi condoleanțe familiilor!), dar voi i-aţi omorât, punând, proştilor, presiune pe ATI cu „covidoşii” cei deştepţi şi pricepuţi în Constituţie şi Medicină. Cât despre hoţi, revin la Eminescu, (cu ajutorul d-nei Prof. Mihaela Albu, de la care citez scrisele eminescului):
„Când vedem deci – scrie el la 24. II.1880 – că partidele devin un stat în stat, că totul atârnă de ele, iar statul adevărat, acela al claselor pozitive, nu e decât o masă impozabilă și exploatabilă, atunci ne întrebăm dacă nu este o superfluență de cutezare, de cinism chiar”; „Cât despre aluatul protoplasmatic care formează la noi un stat în stat, așezat asupra instituțiilor și poporului, avem puține de adaos. Trăind în politică și prin politică și neavând nici un alt soi de resurse materiale sau de putința de a-și câștiga existența, el e capabil de a falsifica totul, și listele electorale, și alegeri, și forme parlamentare, și idei economice, și știința, și literatura”. Punctum!

Politica