Magistraţii Înaltei Curţi au admis apelul unei notăriţe din Strehaia şi i-au dat doar un avertisment după ce în primă instanţă fusese condamnată la 1 an de închisoare cu suspendare pentru fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Mai exact, notarul a făcut menţiuni necorespunzătoare adevărului într-un răspuns oficial către parchetul care cerceta faptul că a autentificat două procuri fără ca mandatul să fie prezent.
Decizia pronunțată recent de ÎCCJ: „Admite apelul declarat de inculpata Paciugă Bonavestina împotriva sentinţei penale nr. 28 din data de 09 februarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova – Secţia penală și pentru cauze penale cu minori, în dosarul nr. 680/54/2020, pe care o desfiinţează în ceea ce priveşte soluția de condamnare. Rejudecând cauza în aceste limite, în baza art. 396 alin. 1 şi 3 Cod procedură penală, raportat la art. 80 Cod penal renunţă la aplicarea pedepsei față de inculpata Paciugă Bonavestina (…), pentru săvârşirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. 1 Cod penal și de uz de fals prevăzută de art. 323 Cod penal. În temeiul art. 404 alin.3 Cod procedură penală, raportat la art. 81 Cod penal aplică inculpatei sancţiunea avertismentului.
Menţine celelalte dispoziții ale hotărârii atacate, referitoare la desființarea înscrisului falsificat și la cheltuielile judiciare. Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului. Definitivă”.
Sentința de la fond: „Condamnă inculpata la pedeapsa de 10 luni închisoare, pedeapsă principală precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g (privind dreptul de a exercita profesia de notar) Cp. pe o durată de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
Condamnă pe aceeași inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare pedeapsă principală precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g (privind dreptul de a exercita profesia de notar) Cp. pe o durată de 1 an pentru săvârşirea infracțiunii de uz de fals.
Aplică pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1. lit. a, b și g (privind dreptul de a exercita profesia de notar) Cp.
Contopeşte pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din pedeapsa de 6 luni închisoare şi aplică pedeapsa principală rezultantă de 1 an închisoare.
Aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g (privind dreptul de a exercita profesia de notar) Cp. pe o durată de 1 an precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g (privind dreptul de a exercita profesia de notar) Cp.
Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Dispune ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, la Primăria oraşului Strehaia sau la Școala Generală din oraşul Strehaia”.
Acuzaţiile
„În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei P.B. care, în cursul lunii mai 2020, a falsificat, prin contrafacerea scrierii, înscrisul oficial reprezentat de adresa înregistrată la Biroul Notarului Public Paciugă Bonavestina sub nr. 251/2010 din data de 23.08.2010, operațiune în urma căreia a rezultat un înscris oficial fals, semnat și stampilat de inculpată, în calitate de notar public, în cuprinsul căruia au fost inserate, pe lângă mențiunile existente în înscrisul autentic, mențiuni necorespunzătoare adevărului, în sensul că inculpata ar fi pus la dispoziția Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia procura specială autentificată sub nr. 2638/03.11.2008 și procura specială autentificată sub nr. 2799/26.11.2008, în original, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 320 alin. 1 din Codul penal.
Fapta inculpatei P.B. care, la data de 02.06.2020, a folosit în vederea producerii de consecinţe juridice acest înscris oficial fals, pe care l-a trimis la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în copie certificată prin adresa înregistrată la Biroul Individual Notarial Paciugă Bonavestina sub nr. 71/02.06.2020, semnată și ștampilată de notarul public Paciugă Bonavestina, pentru a justifica neîndeplinirea obligației de predare a documentelor solicitate în interesul soluționării dosarului penal nr. 6/P/2020, având ca obiect plângerea formulată împotriva sa de persoana vătămată UA pentru că a autentificat procurile speciale nr. 2638/03.11.2008 şi 2799/26.11.2008, în baza cărora au fost vândute suprafețele de teren ce îi aparțin, în lipsa sa, prin contrafacerea semnăturii sale și fără să fi solicitat, în calitate de mandantă, autentificarea respectivelor procuri speciale, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 323 din Codul penal”, se arată în dosar.
Inculpata a depus la dosar concluzii scrise, prin intermediul apărătorului ales, solicitând în principal în temeiul art. 80 și urm. Cp, să se dispună renunțarea la aplicarea pedepsei pentru cele două infracţiuni pentru care a fost trimisă în judecată.
„S-a solicitat să se constate că în cauză sunt îndeplinite, pentru fiecare dintre cele două infracţiuni, toate condițiile cerute de lege pentru a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei atât cele referitoare la faptă, cât şi cele referitoare la persoana sa.
Cele două infracțiuni pentru care a fost trimisă în judecată prezintă o gravitate redusă, fiind îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 80 (1) lit. a Cp. Motivul săvârşirii acestora şi scopul urmărit denotă un pericol redus, o atingere minimă adusă relațiilor sociale ce reprezintă obiectul lor juridic. Astfel, așa cum s-a arătat, prin adresa din data de 18 mai 2020 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 6/P/2020 s-a solicitat biroului său notarial trimiterea în copie certificată a procurilor speciale autentificate sub numerele 2638/3.11.2008 și 2799/26.11.2008. Inculpata a precizat că le-a căutat în arhivă dar nu le-a mai găsit, acestea fiind probabil pierdute. Deşi ar fi trebui să informeze Parchetul despre această împrejurare inculpata a precizat că a procedat în modul descris în rechizitoriu, în încercarea de a acoperi lipsa actelor solicitate. Prin urmare, săvârşirea celor două infracţiuni pentru care a fost trimisă în judecată – fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals – s-a făcut în încercarea de a justifica într-un fel lipsa celor două procuri solicitate. Însă, acest scop avut în vedere de inculpată este unul care conferă faptei un pericol social concret redus. Inculpata a precizat că lipsa din arhivă a celor două procuri, emise în urmă cu 12 ani, nu putea avea pentru ea decât consecințe minime, eventual o anumită formă de răspundere disciplinară. Pierderea a două acte într-o perioadă îndelungată de timp poate fi considerată o simplă eroare iar notarul poate încerca reconstituirea lor. În plus, chiar dacă s-ar presupune că actele respective ar fi avut legătură cu vreo faptă penală, perioada de timp scursă de la data emiterii lor făcea ca o eventuală răspundere penală să fie deja prescrisă în momentul primirii adresei de la parchet.
A mai arătat că nu era urmărită penal în dosarul în care s-au solicitat procurile şi nici nu era vizată de ancheta respectivă.
Aşadar, scopul săvârşirii infracţiunilor – acoperirea lipsei din arhivă a celor două procuri este unul care imprimă faptei un pericol concret redus, pierderea lor nefiind de natură să producă vreo urmare pentru inculpată.
Actul întocmit în fals și depus la dosar – adresa nr 251 din 23.08.2010 – nu a produs nicio urmare concretă și nici nu putea produce urmări importante. Procurorul de caz a identificat imediat mențiunile necorespunzătoare adevărului inserate în cuprinsul actului depus. Oricum, chiar dacă nu făcea acest lucru, în mod cert, printr-o simplă adresă emisă către Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia reieșea cu siguranţă faptul ca cele două procuri nu fuseseră trimise la această unitate de parchet, aşa cum se susținea în actul fals”, se arată în concluziile inculpatei.
În motivarea sentinței de la fond se arată: „Cu privire la procesul de individualizare, având în vedere gradul de pericol social al faptelor instanța apreciază că nu este oportună aplicarea disp. art. 80 Cp. privind renunţarea la aplicarea pedepsei şi nici cele prev. de art. 83 privind amânarea aplicării pedepsei raportat la împrejurările în care au fost săvârșite faptele, în legătură cu exercitarea profesiei de notar, prin întocmirea în mod fals a unui înscris oficial, înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, dar şi faptul că anterior a fost sancționată administrativ pentru săvârșirea unor fapte în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.
În ceea ce privește datele personale, instanța va avea în vedere calitatea de notar, calitate în care cu atât mai mult trebuia să contribuie la respectarea legii și nicidecum să procedeze la încălcarea acesteia, iar consecințele faptelor nu sunt de o gravitate redusă aşa cum a susținut inculpata. Se va avea în vedere și atitudinea sinceră a inculpatei, asumându-şi răspunderea pentru faptele sale”.
sursa: clujust.ro
